Am ajuns să cumpărăm, la preţuri colosale, alimente IRADIATE!
Indiferent dacă ştii sau nu, deşeurile nucleare (cobalt-60) sunt utilizate de zeci de ani pentru a face mâncarea ta “mai sigură”, prezintă Wakeup-world.com.
În zilele noastre există o neînţelegere profundă în rândul publicului larg referitoare la valoarea alimentelor organice certificate. Întrebarea nu este dacă preţul (mai mare cu peste 50%) pe care îl plăteşti la casa de marcat pentru un aliment organic merită cu adevărat, având în vedere conţinutul de vitamine, minerale şi fitonutrienţi. Chiar dacă alimentele organice au de obicei o densitate nutritivă considerabil mai mare, nu întotdeauna caracterul “special” al acestor produse este pozitiv.
Mai degrabă, un consumator educat se va uita la ceea ce nu conţin şi ceea ce nu s-a întâmplat cu aceste produse în călătoria lor spre farfuria ta.
În prezent agenţiile de reglementare, ca de exemplu FDA, susţin şi promovează activ utilizarea de cobalt-60, cules de la reactoarele nucleare, ca o formă de “pasteurizare” pentru toate alimentele convenţionale.
Oficialii susţin că alimentele devin astfel “mai sigure”. Utilizarea unor eufemisme de genul “aditiv alimentar” şi “pasteurizare” pentru a descrie procesul de “împuşcare” a alimentelor cu niveluri exagerat de mari de radiaţii gamma nu poate anula faptul că aceleaşi raze mortale care sunt generate de armele termonucleare ce distrug viaţa sunt acum aplicate asupra alimentelor noastre pentru “a le face mai sigure”.
- Cantităţi inimaginabile de radiaţii folosite pentru “pasteurizarea” alimentelor
Această frază nu conţine temerile unui ipohondru, deoarece nu vorbim despre cantităţi mici de radiaţii.
Nivelul radiaţiilor gamma folosite începe de la 1kiloGray (unitate de măsură, echivalentul a 16.700.000 raze X pulmonare sau de 333 de ori doza letală umană) şi ajunge până la 30 kiloGray (500.000.000 raze X pulmonare sau de 10.000 de ori doza letală umană).
Următorul tabel arată o listă cu alimente care sunt “tratate” în acest fel:
- Cum îţi dai seama dacă alimentele tale au fost “bobmardate” cu radiaţii?
Atunci când cumperi alimente convenţionale, nu ai nici o siguranţă că acestea nu au fost iradiate. Deşi cerinţele de etichetare specifică faptul că alimentele iradiate vândute în magazine ar trebui să aibă pe ambalajul produsului simbolul internaţional Radura, controlul în această privinţă este destul de redus şi slab, iar produsele din restaurante şi cele procesate care conţin ingrediente iradiate nu sunt obligate prin lege să le eticheteze corespunzător.
Etichetate sau nu, alimentele iradiate sunt expuse la aceleaşi radiaţii gamma ionizate care au distrus viaţa la Hiroshima, Cernobîl şi recent la Fukushima.
Formele de viaţa “primitive”, microbii, refuză să ingereze alimente iradiate (de aceea le folosim noi), dar oamenii sunt destul de naivi pentru a se lăsa păcăliţi de “autorităţi” guvernamentale, care spun că dozele de radiaţii ionizate aplicate alimentelor, şi care ajung aproape de un miliard de raze X pulmonare, sunt sigure pentru consumul uman.
- Războiul împotriva perisabilităţii alimentare
În ciuda promovării iresponsabile a acestui proces ca fiind unul sigur, iradierea alimentară distruge aproape în totalitate conţinutul de vitamine din produs, crează un număr de produse secundare toxice, ca de exemplu 2-alklycyclobutanoes, care a fost demonstrat ca fiind citotoxic (distruge celulele), genotoxic (distruge ADN-ul) şi cancerigen (dezvoltă cancerul) în urma unor studii pe animale.
De asemenea, radiaţia gamma este capabilă să crească alergenicitatea unor proteine alimentare, prin denaturarea lor (ca de exemplu în cazul laptelui), iar acest efect secundar a fost identificat chiar şi la doze reduse de radiaţii.
Aşadar, cum se poate ca un proces care este atât de clar în detrimentul sănătăţii umane să fie permis?
Există cel puţin trei motive care stau în spatele acestui proces periculos:
- Igienizarea alimentară: Iradierea alimentară permite continuarea practicilor agricole nesigure şi fundamental neigienice considerate esenţiale pentru profitabilitatea unor ferme sau fabrici mari deţinute de corporaţii. Atunci când apa de canalizare umană şi cea reziduală în combinaţie cu gunoiul de la grajdurile animalelor bolnave, crescute cu antibiotice, este folosită ca şi îngrăşământ, tulpini virulente de bacterii rezistente la antibiotice pot infecta produsul, ajungând în profunzime în ţesuturi, acolo unde substanţele chimice de igienizare nu ajung. Radiaţiile gamma, care penetrează în mod eficient şi adânc produsul, permit condiţiilor iresponsabile, imorale şi neigienice să se păstreze.
- Globalizare alimentară: Un grad mai mic de perisabilitate oferit de iradierea alimentară susţine globalizarea continuă a producţiei şi distribuţiei alimentare, promovând profitabilitatea corporaţiilor transnaţionale, a căror respect pentru suveranitate, drepturi constituţionale şi sănătate publică a cetăţenilor din orice ţară din lume este pe locul doi, în comparaţie cu obiectivul principal de a urmări profitul cu orice preţ.
- Politizarea alimentară: În sfârşit, sistemul militar-industrial cere publicului să perceapă energia nucleară ca pe ceva “benefic” care ne protejează, şi nu ca pe un factor de război sau ca pe un posibil dezastru ecologic. Deşeurile nucleare sunt brusc transformate atât într-o marfă profitabilă, cât şi într-un “agent binefăcător”, sub îndrumarea şi sprijinul guvernului.
În acest moment, calitatea alimentelor a devenit un paradox peste tot în lume.
Nu cu mult timp în urmă, toate culturile considerau mâncarea sacră, pentru proprietatea alimentelor de a susţine bunăstarea noastră fizică, emoţională şi spirituală. Astăzi, forţele capitalismului şi ale “piaţei libere”, fără limite, au transformat mâncarea în otravă metabolică devitalizantă, care îi transformă încet şi pe cei care oconsumă în mărfuri, adică în pacienţi bolnavi.
Sursa: Finaciarul