Aveți datoria morală de a face ceva cu muzeul de locomotive, datorită tradiției Reșiței de oraș constructor de locomotive
Un bun prieten de-al meu, austriac, care vine anual în vizita la Reșița de 7 ani de zile, îmi împărtășea cu puțin timp în urmă, pe vremea când era primarul unei frumoase localități din Austria, următoarele lui gânduri: „Alex, dacă localitatea noastră ar avea parcul de locomotive pe care îl are Reșița, aş face din el o atracție turistică de vis. L-aș scoate imediat din starea actuală și l-aş readuce la viață, aş monta în câteva dintre locomotive instalații de aburi care să pornească la orele fixe, iar în loc de cucul ceasului, să sune sirenele acestora. Pe cele mici l-aș face poate mobile, iar în jurul parcului aş construi un alt parc, unul de agrement tematic. Dar, voi, reșițenii puteți face mult mai mult, că dispuneți și de fonduri europene și pe lângă asta, aveți datoria morală de a face ceva cu el, datorită tradiției Reșiței de oraș constructor de locomotive.”
A trecut ceva timp de atunci, parcul nostru săracul e tot așa, monoton și mut, locomotivele urmându-şi zilnic procesul de corodare la care se pare că a fost condamnat. Astăzi, duminică 8 octombrie, prietenul meu austriac, m-a apelat foarte entuziasmat, să-mi spună este într-o plimbare de duminică cu un grup de prieteni de-ai lui, în localitatea Stainz, în Austria, unde se afla o rută de tren cu ecartament îngust, pe care circulă, în scop turistic 4 locomotive cu abur, dintre care una, care este și vedetă, cu numele Stainz, este românească, una IUPS Reghin, model REȘIȚA, din 1986. Era foarte mândru că știa foarte multe despre Reșița și că i-a convins pe o parte dintre cei din grupul de astăzi să vină în decembrie anul acesta, cu el la Reșița.
O să fiu și eu la rându-mi „onorat” să-i plimb prin parc, printre locomotivele mute, sau surde, fără a putea să le atingem „haina” ruginoasă, că altfel ne iau gardienii la bani mărunți. Fără ghilimele. Măcar de ar fi mai respectuoși atunci când se adresează, sau cu simț de comercianți, ar putea vinde suveniruri, ca și aşa nu se găsesc în parc. Că, de apă sau cafea, sau vreun snack, oricum nu mai întreabă niciun turist, acum au peco aproape.
Așa că dacă noi nu reușim să promovăm Semmeringul bănățean cu un tren tras cu locomotivă cu abur și nu avem ce să le oferim turiștilor care mai poposesc câteva minute din drumul lor grăbit, la parcul de locomotive din Reşiţa, măcar să ne „bucurăm” că în Austria, într-un orășel de munte, vedetă este locomotiva noastră românească model REȘIȚA…
Câteva gânduri de Alex Ciapsa
Foto Alex Ciapsa