Boboteaza și credința populară – traditii si obiceiuri
Bătrânii cred că de Bobotează se deschid cerurile și îngerul păzitor le spune fetelor de măritat și băieților de însurat unde își găsesc norocul.
Pe lângă fiecare sărbătoare religioasă, în popor au luat naștere, de secole, superstiții legate de momentul religios, iar multe simboluri și obiceiuri se leagă strâns de Bobotează. Astfel, de Bobotează nimeni nu spală rufe ca să nu se spurce apa”, bătrânii cred că apa sfințită luată acum are puteri miraculoase, iar ea nu se strică niciodată. „Se spune că cine se aruncă în apă în această zi va fi ferit de toate bolile și că, atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies și fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuți, îi pot vedea doar lupii. Spun bătrânii noștri că, dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine și pește”, povestește etnologul Maria Golban. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un râu. În Transilvania, de Sfântul Ioan Botezătorul, exista obiceiul numit Udatul Ionilor, iar cei care purtau acest nume erau purtați cu mare alai prin sat, până la râu, unde erau botezați.
În căutarea ursitului și previziunile meteorologice
În popor există credința că până la Bobotează expiră termenul de pețire a fetelor, iar perioada cuprinsă între Ajunul Crăciunului și Ajunul Bobotezei este plină de vrăji de dragoste și ghicit premarital. Fetele credincioase își pun în ajun de Bobotează câteva fire de busuioc sub pernă din mănunchiul purtat de preot, pentru a-și visa ursitul. O superstiție spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Dacă în ziua de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate, de va bate crivățul, anul va fi rodnic, iar de vor fi sloiuri la streșini, primăvara va fi timpurie. Tot în ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morți iau aghiazmă și se duc împreună cu preotul și o toarnă peste mormintele lor, apoi îi „botează” cu numele Ion, iar dacă vor proceda în acest fel trei ani la rând, copiii sunt botezați și pot fi socotiți în rândul celorlalți creștini morți.
Agheasma ca leac
Despre agheasma adusă din biserică oamenii cred că este bună de leac. De obicei, bătrânii spun că sunt suficiente câteva picături din aceasta apă pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma este păstrată tot anul într-un mic vas lângă icoană și nu se alterează în timp, chiar dacă vasul nu este acoperit. Dacă totuși devine vâscoasă sau capătă gust neplăcut, tradiția spune că o persoană din casă a comis un mare păcat sau că asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul îl poate desface.