CE STITI SI CE NU STITI DESPRE VERTIJ SI CAUZA AMETELILOR
Vertijul, numit in mod popular ameteala, poate interveni rar, in conditii speciale, fara sa reprezinte o problema de sanatate deosebita, dar poate fi si un semn al unei boli, cum ar fi boala Meniere sau otita.
Vertijul pozitional
Vertijul pozitional este cel mai frecvent tip de vertij. Apare brusc, cand va suciti in pat si este insotit de sentimentul ca se roteste camera. Ameteala dureaza 7-10 secunde si reapare de indata ce miscati capul. Acest tip de vertij este cauzat de o deplasare a otolitelor. Aceste cristale din urechea interna tin de sistemul care masoara in permanenta gravitatia terestra si deci pozitionarea in spatiu. Cea mai simpla metoda de a indeparta aceasta problema este sa va asezati pe spate in pat, apoi sa va suciti usor pe o parte, cu nasul in jos si sa asteptati 5 minute.
Vertijul si boala Meniere
Boala Meniere reprezinta 6% din cazurile de vertij. Ametetile intervin in special cand persoanele in cauza sunt contrariate, stresate sau nervoase. Apare un bazait intr-o singura ureche si impresia ca aceasta ureche este plina cu apa sau infundata. Ameteala dureaza intre 15 minute si o ora si poate fi insotita de greata sau voma.
Primul tratament al acestor vertijuri asemanatoare cu migrena consista in calmarea persoanei prin odihna, relaxare si uneori beta blocante. In ceea ce priveste medicamentele, se administreaza diuretice sau un regim fara sare, pentru a reduce edemul din urechea interna, histamina si alte tratamente care stimuleaza procesul de adaptare. In caz de esec, se pun drenuri trans-timpanice sau se fac injectii trans-timpanice cu corticoide. In cele mai grave cazuri se indeparteaza chirurgical nervul echilibrului.
Vertijul si nevrita
In cazul nevritei, vertijul apare din cauza afectarii inflamatorii, posibil virale, a nervului vestibular. Vertijul se instaleaza intr-un sfert de ora si poate dura cateva zile. In acest caz, tratamentul consta in odihna, antivomitive, dar si anti-inflamatoare si stimulatori neurogeni cu ar fi corticoidele, care favorizeaza procesele neuronale adaptative. De fapt, re-educarea activa este foarte importanta in acest caz.
Vertijul si tumorile nervului adaptativ
Uneori vertijul poate fi asociat unei tumori a nervului auditiv, structura cerebrala care controleaza miscarile. In acest caz, in functie de pozitionarea tumorii si de marimea ei, sunt folosite diferite tratamente: chirurgie, radioterapie, chimioterapie, insotite intotdeauna de re-educare.
Vertijul si artroza cervicala
Artroza este provocata de o uzura precoce a cartilagiilor. Este o boala cronica, care evolueaza incet, in ani de zile si poate atinge toate articulatiile. Artroza cervicala afecteaza vertebrele cervicale, situate intre vertebrele C4 si C7.
Simptomele artrozei cervicale sunt dureri cervicale cronice, intepenirea gatului si o jena resimtita in tipul miscarii capului sau a gatului. Pot aparea dureri de cap si blocari ale bratului sau antebratului. Vertijul in caz de artroza cervicala apare atunci cand materia osoasa comprima arterele vetebrale. Dar nu intotdeauna artroza este cauza vertijului.
Vertijul si batranetea
Cristalele care compun urechea interna sunt, ca si restul scheletului, supuse imbatranirii, osteoporozei. De aceea vertijul paroxistic benign este de patru ori mai frecvent la femeile care au intrat la menopauza decat la barbati. La asta se adauga si topirea muschilor, dificultatile neurologice, accidentele vasculare cerebrale care trec uneori neobservate sau medicamentele pentru tensiune.
Pentru a preveni vertijul la batranete, mai ales in cazul femeilor, se pot administra vitamina D si calciu. Este indicata insa si activitatea fizica moderata, care ii permite organismului sa isi mentina agilitatea.
curademiere.ro