Cel mai periculos factor patogenetic, stress-ul

Un fenomen insesizabil, dar tenace ce ne compromite starea de echilibru; un adevărat „hoţ” al vitalităţii noastre.

Cum îl recunoaştem? Cum îl gestionăm?…şi mai ales cum îl combatem?

Sunt problemele ce le vom aborda în lucrarea de faţă.

Sistemul nervos este principalul sistem de integrare şi armonizare a funcţiilor vitale, dar este chiar prima redută ce dă piept cu agresiunea mediului. Creierul reprezintă o complexă reţea neuronală ce are la bază un metabolism cu totul special faţă de restul corpului. Metabolismul neuromediatorilor creierului, este „alchimia” responsabilă de starea noastră de vigilenţă, dorinţe, putere de concentrare, memorare, coordonare şi nu în ultimul rând de starea de fericire. Neuromediatorii sunt substanţele semnal ce participă la comunicarea interneuronală. De fapt, sunt stocurile noastre de bioelectricitate din reţelele neuronale, susceptibile la epuizare datorită unui mod dezordonat de viaţă.

 

Decalarea orarului de somn duce la datoria de somn şi de regenerare a organismului. Importantă este nu numai durata somnului, ci şi calitatea acestuia, refacerea relizându-se mai ales în timpul somnului profund (fără vise) cuprins în intervalul orar 22-24.

Somnul pardoxal (cu vise) creşte, ca durată, treptat spre orele dimineţii, devenind maxim în jurul orelor de trezire 06-08.

Acest tip de somn este o stare asemănătore cu starea de veghe, deci un proces de consum energetic, ceea ce explică oboseala marcată la trezire în cazul unui somn de după miezul nopţii.

Pe de altă parte nerespectarea orarului meselor, bioritmurilor digestive şi nu în ultimul rând acalităţii alimentelor favorizează apariţia unor fluctuaţii ample ale nivelurilor glicemice, deseori atingându-se niveluri hipoglicemice.

Carenţele nutriţionale afectează în primul rând sitemul nervos care are un „turn-over” crescut al componentelor sale.

Şi nu în ultimul rând suprasolicitarea, atât fizică cât şi cea psihică, de lungă durată compromite relaţiile normale intersitemice ale organismului datorită deficienţei de integrare şi sincronizare a sistemului nervos.
Odată cu secătuirea resurselor de neuromediatori din sistem apar modificări exprimate la  nivel de subiect ca şi tulburări numite funcţionale: depresia, anxietatea, irascibilitatea, somnoleţa, insomnia, dificultăţi de concentrare, tulburări de comportament sexual şi alimentar, etc.

În timp, dacă modul de viaţă haotic se permanentizează şi surmenajul devine o stare obişnuită, se pot instala şi tulburările organice grave.

Creierul ca orice sistem autoconservator şi autoreglator încearcă menţinerea resurselor bioelectrice la cote optime prin mecanisme diverse ca: 

1. 
   Deconectarea frecventă a funcţiilor înalte de integrare din scoarţa cerebrală, astfel declanşând problemele legate de procesarea unor noţiuni abstracte sau calcule complexe.
   (persoanele care au o muncă predominant intelectuală sunt primele afectate de acest fenomen).
2. Scăderea inhibiţiei lobului frontal asupra sistemului limbic exteriorizată prin atacuri de panică, frică viscerală (fără obiect deseori), tulurări de ritm cardiac, insomnie, etc.
3. Redirijarea metabolismului neuromediatorilor din structurile periferice, cum ar fi sistemul nervos vegetativ (mai ales cel parasimpatic) spre cele centrale. Deprivarea sistemului nervos vegetativ de bioelectricitate se soldează cu tulburări ca: transpiraţii (profuze şi persistente), tulburările digestive (diskinezii biliare şi colonice, colon iritabil, etc.)  tulburări de dinamică sexuală (anorgasmie, ejaculare precoce, etc.)
4. Reducerea dramatică a funcţiei hormonale cu scăderea secreţiei de STH, DHEA şi creşterea progresivă a hormonilor de stress ACTH, cortizol, prolactina.

Acestea sunt numai câteva dinte mecanisele cunoscute şi studiate prin care stress-ul ne reduce suflul vital.

 

 

 

Majoritatea acestor manifestări se exprimă într-un mod insidios, de aceea noi ajungem să le considerăm ca făcând parte din modul nostru de a fi, de fapt blocând exprimarea liberă a personalităţii. Nerecunoscând ceea ce corpul ne transmite prin aceste mesaje, intrăm, fără să vrem, într-un cerc vicios al autodistrugerii cu apariţia unor comportamente de-a dreptul compulsive.

Modificarea armoniei biochimice la nivel hipotalamic (interfaţa dintre creier şi sistemul endocrin) generează schimbarea pattern-urilor alimentare, sexuale şi chiar a acelor de autoconservare.

Aşadar,

• v mâncăm când de fapt avem nevoie de somn,
• v suntem somnolenţi când în realitate suntem înfometaţi,
• v mâncăm excesiv când nu suntem iubiţi,
• v ne sinucidem când nu mai ştim să ne iubim pe noi înşine şi pe cei din jur.

Această situaţie deschide poarta spre diverse dependenţe.

Majoritatea oamenilor aflaţi în această stare dezechilibrată se lasă păcăliţi de falsele resurse de energie reprezentate de surogate ca

• alcoolul,
• cafeaua,
• tutunul,
• drogurile.

Aceste substanţe, odată ajunse în sistemul nervos, forţează neurociruitele, prin blocarea specifică a unor receptori de membrană, ceea ce determină creşterea concetraţiei de mediatori în spaţiile sinaptice cu suprastimularea în aval a căii nervoase – o adevărată „ardere” a neurocircuitului.

Toate aceste efecte sunt realizate pentru perioade scurte de timp şi fără sinteză „de novo” a neuromediatorilor cu epuizarea aparatului enzimatic local ceea ce determină neurodegenerarea, cale fiziopatogenetică a bolilor neurodegenerative (boala Parkinson, Alzheimer, SLA etc.).

De ce oare folosim în continuare aceste substanţe? 
Toate substanţele ce induc dependenţă determină eliberarea de Dopamină într-o zonă specifică din creier – Nucleul Acumbiens.

Alte zone cum sunt:

hipocampul, amygdala, locus coerulens, zona ventral tegmentală interacţionează cu Nucleul Acumbiens şi formează

neurocircuitul de placere şi recompensă (NPR). (vezi poza).

Dopamina este neuromediatoul care este responabil de: păstrarea atenţiei, motivaţie, învăţare, memorare, coordonare motorie, dar cel mai important rol este acela de a identifica potenţiale surse de recompensă şi adaptarea comportamentului pentru a obţine recompensa.

În dependenţ,  momentul sevrajului (fizic şi psihic) coincide cu nivele minime de dopamină mai ales în NPR, ceea ce determină individul să consume în continuare psihostimulentele.

Cofeina este cel mai utilizat psihostimulent din lume, dar care sunt riscurile la care ne supunem în cazul unui consum pe termen lung, puţini dintre cei care o consumă ştiu.

Într-o ceaşcă obişnuită de cafea există între 60 – 350 mg de cofeină, iar în cea decofeinizată 30/40 mg.

Studiile medicale au demonstrat numeroasele efecte secundare ale consumului de cafea.

Conţinutul ridicat de acizi determină modificarea PH-ului cu apariţia osteoporozei – ca urmare a mobilizării calciului şi a altor minerale din structura osoasă în urină cu predispoziţie la litiază renală.

Metabolismul în condiţii de PH acid creşte nivelul stresului oxidativ, iar ADN-ul fiind cel mai sensibil, îi este astfel împiedicată reparaţia cu favorizarea oncogenezei.

În ceea ce priveşte rolul cofeinei în bolile cardiovasculare, acesta este bine stabilit prin creşterea nivelului colesterolului şi a homocisteinei – stare aterogenetică şi protrombotică.

Nu în ultimul rând, cofeina determină îmbătrânirea precoce prin alterarea filtrului renal şi a secreţiei de melatonină, DHEA.

Acestea sunt doar o parte din efectele nocive ale cofeinei.

 

Ce aţi spune de o cafea ce nu are aceste efecte secundare, ci din contră reprezintă o sursă adevărată de energie?

Gano Cafe este o astfel de cafea, o băutură sănătoasă şi hrănitoare obţinută din extract de Ganoderma.

Cunoscută de chinezi ca fiind „Elixirul tinereţii”, Ganoderma Lucidum este deosebit de căutată pentru proprietăţile sale medicinale care îmbunătăţesc capacitatea organismului de a se vindeca, şi de a-şi îmbunătăţi performanţele.

Pe lângă faptul că sporeşte longevitatea, Ganoderma Lucidum are proprietatea unică de a contribui la întărirea sistemului imunitar. Destul de rară în vest, Ganoderma Lucidum a fost venerată ca plantă medicinală de către împăraţii marilor dinastii japoneze şi chineze, băută împreună cu ceaiurile lor speciale şi fierturi de ciuperci pentru a obţine o vitalitate crescută şi o viaţă lungă. Ganoderma Lucidum se crede că era prezentă în „elixirul tinereţii eterne”, căutat în mod constant de taoiştii din vechime.

Germaniul-organic conţinut de ciuperca Ganoderma Lucidum este un antioxidant puternic ce leagă radicalii liberi, având acţiune imediată. Acesta este un microelement important care poate să optimizeze potenţialul electric al celulelor. Prin funcţia sa de optimizare a aportului de oxigen la nivel sanguin îmbunătăţeşte activitatea ţesuturilor, mărind disponibilul de oxigen la nivelul organelor şi sistemelor. Germaniu-organic, prin calităţile sale, determină un salt structural-vibrator cu reducerea entropiei, inducând ordine sistemului.

Ganoderma Lucidum este unica sursă cunoscută a grupului de triterpenoide, sau acizi ganoderici, care au o structură moleculară similară cu hormonii steroizi. Acidul triterpenoid Ganodermic (agent anti-alergic, reduce colesterolul şi presiunea sanguină). Triterpenoidele fortifică sistemul digestiv şi construieşte protecţia împotriva alergiilor cauzate de antigene. Reduce colesterolul şi conţinutul de substanţe grase, activează nucleele celulelor.

Acidul hidroxicitric (AHC) este o substanţa similară acidului citric. Acest acid este capabil să frâneze din punct de vedere enzimatic formarea şi depunerea de grăsimi şi colesterol în organism. Spre deosebire de alte substanţe folosite pentru reducerea greutăţii, acidul hidroxicitric (AHC) nu afectează funcţionarea creierului sau a sistemului nervos central şi nu dă dependenţă.

Polizaharidele, o altă clasă de substanţe conţinută de această cafea, au o abilitate crescută de a conduce informaţia biologică, datorită potenţialului lor crescut de variabilitate structurală. Astfel, se creează o flexibilitate pentru mecanismele reglatorii precise ale variatelor interacţiuni celulare, la organismele superioare.
Aceşti compuşi acţionează ca imunomodulatori sau modificatori ai răspunsului biologic (BRM). Nu au efecte negative şi nu creează nici un fel de stres asupra organismului, ajutându-l să se adapteze la mediu şi stres-ul fiziologic, şi prezintă o acţiune non-specifică asupra organismului, intervenind pozitiv în toate sistemele importante.

Polizaharidele potenţează răspunsurile imunitare nespecifice şi specifice, activând majoritatea tipurilor de celule imunitare, de importanţă vitală pentru menţinerea homeostaziei. Răspunsurile cheie imunitare nespecifice stimulate de β-glucanii sau de complexele polizaharid- proteice din ciuperci, includ celulele T şi mesagerii chimici.

Mai mult, polizaharidele şi complexele polizaharid-proteice au rol în stimularea limfocitelor care controlează producerea de anticorpi (celulele B) şi a citotoxicităţii mediată celular (celulele T). Polizaharidele prezintă şi activităţi antitumorale. Deşi nu este pe deplin elucidat mecanismul prin care îşi exercită acţiunea antitumorală, ele par să medieze această activitate prin activarea sau augmentarea sistemului imunitar gazdă (pe calea stimulării macrofagelor citotoxice, celulelor T şi a citotoxicităţii mediată de anticorpi a celulelor canceroase vizate), mai mult decât citotoxicitatea directă.

Astfel, ambele răspunsuri imunitare, activarea celulelor T şi citotoxicitatea indusă de anticorpi, au rol în eliminarea celulelor tumorale. Datele experimentale recente sugerează că o serie de polizaharide pot prezenta proprietăţi citotoxice. Astfel, pot induce moartea celulară programată (apoptoza) în liniile celulare canceroase.

Ganoderma reprezintă un „adaptogen”,  soluţie pentru creşterea adaptabilităţii organismului la stress şi fără efecte secundare.

Iar  Cafeua Gano reprezintă o soluţie nouă pentru un obicei vechi, o tradiţie reînviată pentru adaptarea la un mediu mai agresiv.

 

 

Bibliografie:

• Basarab Nicolaescu – Noi particula şi lumea. Editura Polirom 2002.
• Fritjof Capra – Taofizica. Editura Tehnică 2004.
• Fritjof Capra – Conexini Ascunse. Editura Tehnică 2004.
• Liana Mărginean – „Restructurarea reţelei cristaline a sistemului neuroendocrin prin remedii naturale – cheie a reconectării omului cu Universul.” Compendiul lucrărilor Anatecor. Arad 2007 pag. 153-164.
• Liana Mărginean – „Medicina bioinformaţională din perspectiva noii paradigme a cunoaşterii.” Simpozionul interdisciplinar „Tiberiu Popoviciu”septembrie 2007 Cluj-Napoca.
• The Neuropsychology of Drug Addiction Dr. Daniel T. Mays Director of Research
• Neuromuscular Calibration Institute © Copyright 2008, Dr. Daniel T. Mays
• http://en.wikipedia.org/wiki/Ganoderma_lucidum
• http://www.reishi.com/
• http://www.fungi.com/
• http://www.ganoderma.com/
• http://www.ganoderma-online.com/Reishi-Ganoderma.html

http://www.ganoterapia.ro/lucrare-medico-stiintifica-ganoderma.html

Comentarii

comentarii