Dezintegrarea Uniunii Europene a început azi
Nu, nu la Brexit, poate nici nu va fi un Brexit, poate va fi, dar la modul serios Marea Britanie nu își făcuse planuri pe termen lung într-o Federație Europeană. A început azi, odată cu activarea Articolului 7 împotriva Poloniei și va dura ani, eu cred că cel puțin cinci. Nu este de neoprit, dar e improbabil că va fi oprită. Acest articol nu este despre Polonia. Nu numai. Este mai ales despre România. Așezați-vă comod, că am scris mult și știu că citiți de pe mobile, cei mai mulți dintre voi. Veți pricepe doar dacă citiți integral acest text, iar la final o să vă invit să mai mergeți la încă un articol, mai din vară.
În zece ani de când suntem în Uniunea Europeană, economia românească a crescut de la 123 de miliarde de euro, în 2007, la 185 de miliarde, anul acesta. Diferența e de 62 de miliarde. În tot acest timp, sumele atrase de la Uniune se vor fi apropiat de 50 de miliarde de euro la finalul acestui an. Dacă mai luăm în calcul și fondurile de preaderare, accesate de prin 2004, dar decontate multe dintre ele încă după 2007, o să constatați, bizară coincidență, că da, cam alea sunt sumele. Dar poate că nu e nicio coincidență. Poate că în acești zece ani, România nu prea a fost dusă înainte de altceva decât de banii europeni.
Activarea articolului 7 în cazul Poloniei, care și-a făcut terci Justiția subordonând-o politicului, e, cumva, un noroc pentru România. De data asta nu e însă doar o mână divină, e și meritul poporului român. Doar ieșirile masive în stradă din februarie și oprirea ordonanței 13 au făcut ca Polonia, acum în decembrie, iar nu România, astă primăvară, să fie țara care deschide de fapt procedura de rupere a Europei.
Nu cred că e om sănătos la cap în țara asta care să nu fi înțeles deja că România va fi și ea imediat trecută pe lista neagră de îndată ce Legile Justiției vor fi fost aprobate. A spus-o și Iohannis, acum, în timp ce scriu acest articol.
Sunt totuși diferențe majore între Polonia și România, unele ne avantajează, altele nu, căci de acum deja lucrurile greu mai pot depinde de altcineva decât de noi.
Să vă explic…
Declanșarea articolului 7 nu scoate Polonia din UE, nu produce deocamdată decât efectul unui avertisment (sub termen de trei luni) de corectare a subordonării politice a judecătorilor. Polonia se aștepta la asta, și-a căutat din timp aliați și va încerca să blocheze procesul ce ar urma să ducă în final, nu la scoaterea din UE (nu există o astfel de procedură încă, pentru scoaterea din UE), dar la suspendarea dreptului de vot și, eventual, la suspendarea fondurilor europene. Asta golește de conținut, desigur, dreptul de a fi țară UE, dar bănuiala mea este că nu numai Polonia s-a pregătit. Germania, Franța, Comisia Europeană s-au pregătit și ele. Sau ați uitat de planurile lui Juncker referitoare la Europa cu mai multe viteze? Ați uitat de programul cu care Macron a câștigat Franța? La nivel public, au declanșat deja de anul trecut o dezbatere de reformare a Uniunii. La nivel mai subtil (de directorate generale de la Comisia Europeană), se lucrează deja la alte modalități de împărțire a banilor pe următorul exercițiu financiar.
Citeste tu tot articolul aici: https://www.moise.ro/2017/12/20/dezintegrarea-uniunii-europene-inceput-azi/