EXCLUSIV VIDEO FOTO LOCUITORII DIN CLISURA DUNĂRII PETREC REVELIONUL ÎN PRAF ȘI POLUARE
De obicei, de revelion, unii fac baie de şampanie, dar mai sunt şi români care fac baie de praf- şi asta fără voia lor.
Încă de sâmbătă seara, în Clisura Dunării, a început un nou episod al poluării cu praf de deşeuri miniere transportate de către vântul puternic din zonă. Coşava- la viteza de peste 45 km/oră, antrenează praful şi nisipul de pe suprafaţa fostului iaz de decantare a apelor provenite de la fosta flotaţie minieră, lacul Tăuşani – Boşneag. De drept şi responsabili pentru această situaţie, sunt cei de la SC MOLDOMIN Moldova Nouă.
Societatea aparţinătoare Statului Român, a fost închisă şi falimentată cu câţiva ani în urmă şi totul a ajuns o ruină.
Iazul arată ca un minideşert şi este în prezent un imens depozit neprotejat de deşeuri miniere, cu suprafaţa de cca 150 ha, format din particule fine de nisip rezultat prin decantarea timp de peste 40 de ani a apelor industriale cu steril în suspensie provenite de la uzina de preparare a cuprului aparţinând aceleaşi societăţi care începând cu anul 2009 a intrat şi ea in proces de lichidare. De acolo s-a furat totul, de la conducte şi structuri de susţinere până la cuiul din perete. Acum se ,,lucrează” de zor şi la dărâmarea pereţilor pentru a scoate din ei fierul beton.
Cornel Sturza Popovici, preşedintele GEC Nera, cel mai activ ONG pe probleme de mediu din partea de vest a României, spune că ,,Poluarea însă nu a fost lichidată. În această perioadă cea mai afectată de poluare este localitatea Moldova Nouă din România, dar nu au scăpat de praful de la Tăuşani nici localităţile Vinci, Požeženo şi Veliko Gradište din Serbia .
Sunt afectate de poluare cursurile naturale de apă, izvoarele, fântânile, terenurile agricole, gospodăriile populaţiei şi locaţiile turistice.
Deşi, aparent, disconfortul generalizat este principalul impact al poluării, în fapt, cea mai importantă consecinţă este contaminarea organismelor vii cu particule de zinc şi cupru. Statistici prezentate de municipalitatea din Veliko Gradište- Serbia ( oraşul sârbesc de peste Dunăre situat la vreo 10 km de Moldova Nouă), arată o creştere semnificativă în ultimii 5 ani a cazurilor de cancer de ficat, rinichi şi colon la locuitorii din Serbia care domiciliază în zona afectată de poluare”.
Sturza- Popovici mai spune că ,,În perioada 2009 – 2011, GEC Nera, a încercat sa iniţieze demersuri şi proteste către factorii majori din România – direct responsabili în problemele de poluare, mai exact, Guvern, Ministerul Mediului, Ministerul Economiei (care este si patronul SC MOLDOMIN), pe baza unor semnături furnizate de către cetăţenii afectaţi, dar încercarea a eşuat de fiecare dată datorită faptului că cea mai mare parte a cetăţenilor au refuzat să se alăture unui protest organizat”.
Nu trebuie ascuns faptul că oamenii se tem să semneze vreo hârtie fiindcă nu ştiu ce li se poate întâmpla, sunt cetăţeni cu vârsta înaintată fiindcă tinerii au plecat de mult din zonă şi din cauza poluării, lucru ce se poate auzi în declaraţiile lor de pe materialul filmat.
În acelaşi context, preşedintele GEC Nera mai spune că ,,În acest context se pare că pentru autorităţi problema este simplă- dacă populaţia afectată nu
protestează, înseamnă că problema NU EXISTA. DE fapt, acest lucru este vehiculat de politicieni tot la patru ani în campania electorală- exista doar în campania electorală”.
Poluarea cu deşeuri miniere din această perioadă este monitorizată de către Grupul Ecologic de Colaborare Nera în cadrul proiectului de interes public ,,Watchdog şi advocacy ” destinat stopării activităţilor antropice ilegale în aria Parcul Natural Porţile de Fier, proiect susţinut financiar de către Trustul pentru Societatea Civilă în Europa Centrală şi de Est.
