In Memoriam Emil Kummergruber la 115 ani de la naștere
Emil Maria Kummergruber s-a născut la 29 aprilie 1902 la Bocșa Montană. Din cei trei copii ai familiei (doi fii și o fiica), Emil a fost fiul cel mare. Deja la vârsta școlară a învățat, acasă, să cânte la pian. Școala primară a urmat-o în localitatea natală, apoi a frecventat liceul la Kecskemét, dat fiind faptul că unul dintre unchii săi era preot acolo. La Kecskemét a învățat să cânte și la orgă. Examenul de maturitate l-a dat la Timișoara. Apoi a venit la Reșița, devenind contabil la Uzinele de Fier și Domeniile Reșița (UDR). S-a căsătorit și și-a întemeiat o familie în care s-au născut trei fiice: Helene (Illusch), Gertrude (Trude) și Brigitte (Gitta). Tatăl a fost foarte mândru de toate trei, mai ales pentru că erau și talentate muzical.
Pe lângă activitatea sa de contabil la uzinele reșițene, Emil Kummergruber s-a ocupat foarte mult de muzică. A întemeiat mai întâi o fanfară la Doman unde familia a locuit în anii crizei economice între anii 1929 – 1935. Apoi familia s-a reîntors la Reșița unde Emil Kummergruber și-a recăpătat postul de contabil în uzină.
După cel de-al Doilea Război Mondial, împreună cu mulți alți etnici germani, Emil Kummergruber a fost deportat în ianuarie1945 în Rusia, în lagărele de muncă. Din fericire s-a putut întoarce de acolo la Reșița, după nouă luni și și-a putut continua activitatea. Pe lângă exercitarea profesiei sale de contabil, el a activat și ca organist la biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” și a sprijinit astfel activitatea corului bisericii.
Numele lui Emil Kummergruber este strâns legat de viața muzicală a Banatului Montan (și nu numai) pe o durată mai mare de șase decenii, mai presus de toate însă de activitatea corului bisericii romano-catolice, pe care l-a condus în calitate de dirijor între anii 1954 – 1985. Dar membru al corului era încă din anul 1920, deci activitatea sa corală a numărat aproape 65 de ani.
Emil Kummergruber aparține seriei de cunoscuți dirijori de cor (așa numiți „Regens Chori”) reșițeni precum Ludwig Mottl – Josef Tietz – Jaroslav Lang – Engelbert Kontur – Emil Kummergruber – Ladislaus Hunyadi, care au condus corul bisericii de la întemeierea acestuia în anul 1877 și până în 1994, alături de dirijorii Fanfarei Uzinelor („Kapellmeister”) din Reșița precum Anton Pawelka – Otto Sykora – Peter Rohr – Octavian Itu – Josef Willinger – Eduard Pawelka – Nikolaus Blazsovsky – Josef Dudl și de organiști ca Josef Gerstenengst au contribuit nespus de mult la reușita manifestărilor muzicale reșițene.
Activitatea sa este legată de foarte multe evenimente sacral-muzicale, dintre care merită să fie scoase în evidență cel puțin trei momente, și anume: anul 1956 – Bicentenarul nașterii lui W.A. Mozart, apoi anul 1957 – aniversarea a 80 ani de la întemeirea corului bisericii și anul 1977 – Centenarul corului bisericii.
Cu ocazia Centenarului corului bisericii Emil Kummergruber, și prin el de fapt întregul cor, a fost distins de către Sfântul Părinte, Papa Paul al VI-lea, cu medalia de aur „BENE MERENTI“ .
În casa parohiala, mons. Paul Lackner, el însuți un mare meloman și un bun instrumentist (cânta cu plăcere la vioara, violoncel și chiar la orgă și era și președintele de onoare al corului), organiza seri muzicale, așa numite seri de cvartet, în care se cânta muzică de camera. Acest lucru se întâmpla cu regularitate lunea, după liturghia de seară și după repetiția corului, care avea loc de obicei luni și joi seara. În acest cvartet activau prof. Franz Stürmer (vioara I), prof. Adrian Micşa (vioara II), Paul Lackner (violoncel) și Emil Kummergruber (pian). Mai participau ocazional domnii Ladislaus Hunyadi (pian) și Karl Ludwig Lupşiasca (vioară).
Anii au trecut, cele trei fiice ale lui Emil Kummergrubers s-au căsătorit, au avut propriile lor familii, în care au apărut nepoți și nepoate, de care bunicul era la fel de mândru. A avut norocul să devină și străbunic. Fiicele au călcat pe urmele tatălui: Trude a fost timp de mai mulți ani organistă corepetitoare și membră a corului bisericii și a sprijinit activitatea muzicală a tatălui său, Gitta a fost și este și astăzi încă (la 83 ani!) foarte activă în cor.
După moartea soției sale în anul 1983, Emil Kummergruber decide să se ducă în Germania, în septembrie 1985, la fiica sa mijlocie, Trude, care trăia deja de câțiva ani acolo. Din păcate, după câteva luni aici îl surprinde moartea. Emil Kummergruber a decedat la 9 ianuarie 1986 la Karlsfeld (Germania). A avut o viață împlinită, atât în familie, cât și în viața profesională și cea muzicală, încununată cu multe succese și satisfacții!
În îndelungata sa activitate de organist, dirijor de cor și de fanfară, el a reușit să prezinte cu multă strălucire capodopere muzicale precum „Missa în Si b major“ („Harmoniemesse“) și oratoriile „Die letzten sieben Worte des Erlösers am Kreuze“ („Ultimele șapte cuvinte ale Mântuitorului pe cruce“) și „Die Schöpfung“ („Creațiunea“) ale lui Joseph Haydn, „Die Spatzenmesse“ („Missa vrăbiilor“ în Do major), „Krönungsmesse“ (Missa încoronării“ în Do major) și „Requiem-ul“ lui W.A. Mozart, „Missa sollemnis“ în Do major a lui Josef Rheinberger, „Missa sollemnis în Mi b major a lui August Wairich, „Marea Missa în Mi b major“ a lui Franz Schubert, „Requiem-ul“ în re minor a lui Josef Gruber, „Die Passion“ („Patimile Mântuitorului“) de Friedrich Seitz și Missa „Jubilet“ în Re major a lui Peter Rohr (din anul aparției sale 1932, dar și astăzi încă missa de hram a bisericii romano-catolice „Maria Zapezii“ din Reșița (pe sau în jurul datei de 5 august!) – pentru a numi doar câteva din aceste lucrări monumentale, cântate spre bucuria comunității catolice și a iubitorilor de muzică din Reșița.
Figura sa, talentul și știința sa, activitatea sa vor rămâne în amintirea noastră, căci pentru noi Emil Kummergruber rămâne un exemplu și model de seriozitate, cinste, dăruire, devotament, hărnicie, corectitudine, amabilitate, amiciție și conștiinciozitate.
prof. Georg Colța
dirijorul corului „Harmonia Sacra”
al parohiei romano-catolice „Maria Zăpezii” Reșița
***
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 115 de ani de la nașterea dirijorului și muzicianului printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care este trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 29 aprilie 2017, este obliterată cu această ștampilă, ne-a transmis presedintele Asociatiei, Erwin Josef Țigla.
