Lecturi ușoare de seara: Ce stiati sau ce nu stiati despre cafea
CAFEAUA, plăcerea de a fi împreună
Motto: Cafeaua este potiunea magica ce ne trezesti dimineata si aduga un plus de savoare vietii noastre.
Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea, dar dulce ca iubirea, spune un vechi proverb turcesc.
In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob. De asemenea, ea se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt de arahide. Si sa nu uitam ca in ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala au trecut de la ceai la cafea.
O cafeluta dimineata e binevenita si o poti savura in familie, cu prietenii, vecinii si, de ce nu, virtual ?
Etimologia cuvântului cafea
Asemanarile fonetice dintre cuvantul „cafea” si echivalentii sai europeni ( in italiana „caffe”, in franceza „caffé” si „kaffee” in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din „Kaffa”, provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul „quahwek”, care inseamna stimulant, putere sau vigoare.
Ce este CAFEAUA
Substanta de origine vegetala, cafeina se gaseste intre 50 si 150 mg la o ceasca (6-10cl). Daca este consumata in cantitati rezonabile, este un euforizant (tonic cardiac, stimulant al sistemului nervos).
Prezenti intr-o proportie mai mica, taninii din cafea sunt diferiti de cei ai ceaiului. Au un rol antioxidant. Este indicat sa consumati doua cesti de cafea pe zi, dupa fiecare masa principala, pentru a facilita digestia, dar nu mai mult de patru.
“Cafeaua este al doilea bun comercializat in lume, dupa petrol.” – ar spune unii.
Istoria unei cafele fierbinti
Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa. La inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.
. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de “Kaffa”. De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatile care practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa.
Cafeaua a intrat in Europa prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica.
La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.
Mituri frecvente despre cofeina si cafea
Miturile despre cafea pot fi impartite in doua categorii. In prima intra relatarile slab sau deloc argumentate din punct de vedere istoric, privitoare la originea si „circuitul” bauturii in lume. A doua categorie, mult mai bine reprezentata si importanta pentru sanatatea noastra are la baza exagerarea calitatilor fizico-chimice ale cafelei. Se stie insa ca pana in secolul al XIV-lea, cafeaua a fost pregatita intr-un mod similar cu vinul, fiind utilizata in cadrul ceremoniilor religioase si trecand abia mai tarziu in spatiul profan. O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri.
Uimit de comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta
Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.
Calatorie in jurul unei boabe de CAFEA
Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24° latitudine nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste la altitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m. Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita „High Grown” (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori.
Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate „pe rod” . Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de „cirese”, fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita.
ARBORELE
Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 – 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 – 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 – 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 – 22°C, cele inferioare temperaturii de 11°C putand avea un efect negativ asupra recoltelor.
FRUNZELE
Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi – lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.
FLORILE
Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa.
FRUCTELE
Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului.
Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna.
Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor exterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.
Va urma!
sursa: internet