Pericolul de la sud de Dunare – Informarea publicului doar de dragul informării

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a participat în data de 31 august a.c la informarea publică organizată la Oraviţa de ministerele mediului din România şi Serbia, şi autorităţi din structura acestora, privind impactul transfrontalier de mediu a executării unei unități noi B 3 la Centrala termoelectrică Kostolac B – Republica Serbia. Informarea a avut loc în baza Convenţiei Internaţionale de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier.

A fost o dezbatere pe un studiu de impact unde nu au putut fi identificate elementele negative ale impactului de mediu si informaţii concrete ale impactulului transfrontalier negativ asupra localităţilor de pe raza comunelor Pojejena şi Socol situate la 15-20 km (în linie dreaptă) de termocentrala de la Kostalac. Este greu de crezut că praful de cenuşă nu va ajunge în România având în vedere slaba calitate a carbunelui din cariera de suprafata din apropiere care va evacua în atmosferă cantităţi foarte mari de cenuşă, iar aceasta, ajutată de vânt, ar pute polua şi localităţi de pe teritoriul Romaniei aflate la distanţa de 40-50 km de termocentrala de la Kostalac.
Deci în materie de studii de impact, studiul privind termocentrala de la Kostalac seamnă leit cu cele din Romania : activitate comercială a consultanţilor făcută în folosul titularului de invnestiţie şi pentru a „aburii” autorităţile direct responsabile (uneori chiar cointeresate) şi populaţia locală care în final „plăteşte” factura poluării.

Cu asemenea studii de impact natura de pe râurile de munte din România a fost devastată prin construirea celor peste 60 de minihidrocentrale. În final autorităţile au fost ”trezite” de societatea civilă, dar era târziu iar răul a fost făcut.

„Acest gen de studii de impact sunt greu de acceptat ca o dovadă a lipsei impactului negativ. Consultanţii trebuie să înţeleagă că studiul de impact este un instrument de comunicare , nu cu cei din sală care au o educaţie de mediu superioară, ci cu populaţia locală. Nu am găsit niciunde o concluzie concretă simplă de genul ANUAL VÂNTUL CU INTENSITATEA DE …..KM/ORĂ PE DIRECŢIA KOSTALAC – BAZIAŞ, CARE POATE TRANSPORTA TRANSFRONTALIER PRAF DE CENUŞĂ, AR PUTEA SĂ SE PRODUCĂ CU O FRECVENŢA DE…./AN. Acest tip de concluzie este uşor adaptabilă la nivelul de înţelegere a populaţiei locale de către noi cei din societatea civilă care suntem în contact permanent cu populaţia” a spus preşedintele GEC Nera dr.ing. Cornel Popovici Sturza cu ocazia întâlnirii.

GEC Nera.

Comentarii

comentarii