Primele urmari ale dezastrului ecologic din Cheile Garlistei: tone de pamant adus de ape peste garlisteni

Nepăsarea autorităţilor distruge lumea mirifică din zona de vecinătate a rezervaţiei naturale Gârlişte.

În perioada iunie – august 2014 Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit (detalii pe www.gecnera.ro), a monitorizat în teren tăierile de arbori din zona rezervaţiei naturale Gârlişte situată în interiorul Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului.

Cu această ocazie s-a constat că, deşi partida de tăiere a fost autorizată, operatorul care a exploatat masa lemnoasă nu a respectat Codul Silvic sub aspectul conservării peisajului, a căilor de acces dinspre localitatea Gârlişte spre zona de tăiere şi a stabilităţii solului din zona de tăiere.

În acest context mirifica zonă a începutului traseului turistic Cheile Gârliştei a fost complet răvăşită iar destabilizarea solului din zona de tăiere a făcut ca ploile din luna iulie a acestui an să spele cantităţi mari de pământ şi să-l transporte peste păşunile, grădinile şi în gospodăriile cetăţenilor din satul Gârlişte.

[youtube id=”DTnBAzDiwN8″]

Exploatarea masei lemnoase nu a respectat nici Legea Ariilor Naturale protejate, tăierile făcându-se în zona de vecinătate a PN Semenic – Cheile Caraşului. În acest context operatorul avea obligaţia să anunţe şi să ceară acordul Primăriei Goruia. Conform informaţiilor furnizate de Primăria Goruia acest acord a fost cerut mult mai târziu în urma protestelor cetăţenilor din Gârlişte.

GEC Nera apreciază că este posibil că tăieri de arbori să se fi făcut şi în interiorul rezervaţiei. Poziţia actuală a bornelor de delimitare a PN Semenic-Cheile Caraşului, sau lipsa unora, nu oferă garanţia că limita în teren a parcului este marcată în conformitate cu hărţile de amenajament silvic. În acest context, s-au solicitat în baza Legii 544/2001 atât Direcţiei Silvice Caraş – Severin, care este şi administratorul terenului în cauză, cât şi Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti (ICAS), coordonatele geodezice ale bornelor de delimitare a Parcului pentru ca GEC Nera să poată face cu GPS-ul în teren propria identificare a limitei Parcului.

DS Caraş – Severin a informat GEC Nera că nu are asemenea coordonate iar ICAS a refuzat să furnizeze coordonatele.

Intre timp Direcţia Silvică Caraş – Severin, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, Garda de Mediu; care ar fi putut opri la timp dezastrul din pădurea Gârliştei, se orientează în teren după frunzele copacilor.

Altfel nu se explică reacţia întârziată a acestor autorităţi, de a amenda cu o amendă simbolică pe operatorul care a tăiat anapoda la Gârlişte, doar după ce GEC Nera a transmis presei imaginile cu dezastrul ecologic.
GEC Nera

Comentarii

comentarii