Protecţia mediului în Clisura Dunării obstrucţionată de legislația proastă -Agențiile de Protecția Mediului – instituții care nu fac nimic
În data de 28 septembrie 2013 voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera au realizat o monitorizare a stării factorilor de mediu şi a biodiversităţii pe Dunăre, pe un traseu situat pe teritoriul comunelor Sicheviţa, Berzasca, Şviniţa şi Dubova.
Cu această ocazie au fost constatate cazuri frecvente de abateri de la legislaţia şi reglementările de mediu iar stoparea acestor fenomene se face cu dificultate de către autorităţile direct responsabile datorită incoerenţei legislative.
Pe teritoriul comunelor Sicheviţa, Berzasca şi Şviniţa există 11 locaţii în care întreprinzători privaţi şi-au dezvoltat afaceri în albia minoră a Dunării ocupând zone cu lungimi între 30 m şi 120 m spre interiorul fluviului. Aparent, conform Legii Apelor, această ocupare este ilegală dar răspunsul Adminiastraţiei Apele Române este acela că după realizarea barajului hidrocentralei de la Porţile de Fier 1 albia minoră a Dunării s-a extins peste terenurile aflate în proprietatea riveranilor iar în multe locuri de pe
cursul Dunării parametrii cadastrului apelor au rămas neschimbaţi după executarea barajului. În acest fel
s-a ajuns în situaţia că faptic, conform Legii Apelor, albia minoră a Dunării din zonă ar treebui să fie în
propietatea Administraţiei Apele Române dar în acelaşi timp propietarii tabulari ai terenurilor , conform
Cărţii Funciare, sunt vechii deţinători. În timp, atunci când întreprinzătorilor care sunt propietari tabulari
de terenuri li s-a dat un aviz negativ de gospodărire a apelor pentru dezvoltarea de afaceri, aceştia au
acţionat în instanţia şi au obligat Administraţia Apele Române să emită un aviz pozitiv. În continuare, mai
ales în cazul solicitanţilor de aviz cu „spate” politic puternic, Administraţia Apele Române a acţionat în
contextul hotărârilor anterioare emise de instanţe. Va fi mai greu însă ca autorităţile române să convingă
în continuare Comisia Dunării că în România aceste anomalii legislative sunt normale, mai ales că anul
2014 este anul de finalizare a implementării etapei actuale a Strategiei UE a regiunii Dunării iar malurile
Dunării în Sudul Banatului seamănă din ce în ce mai mult cu un ferestrău.
Conforn zonării interne a Parcului Natural Porţile de Fier inclusă în proiectul planului de
management al parcului, multe dintre zonele de protecţie integrală situate pe malul Dunării se suprapun
peste terenuri private pe care în prezent se dezvoltă afaceri. Administraţia PN Porţile de Fier a început să
aplice amenzi celor care în opinia sa încalcă Legea Ariilor Naturale Protejate sub pretextul că proiectul
planului de management al parcului, depus în momentul de faţă la Guvern pentru aprobare, are acceptul
consiliul ştiinţific al parcului. Administraţia parcului trebuie să ştie însă că, până la apariţia HG privind
aprobarea planului de management al parcului, aprobarea consiliului ştiinţific are în faţa instanţelor
valoarea aprobării dată de un „comitet de bloc”. Dovadă a faptului că Legea Ariilor Naturale Protejate nu
se poate aplica fără existenţa unei HG privind planul de management al parcului este aceea că parchetele
şi în final şi instanţele au respins în cele mai multe cazuri plângerile formulate de alte administraţii de
parcurii împotriva celor care realizează activităţi ilegale de agresare a patrimoniului natural. Şi după
aprobarea planului de management administraţia parcului nu va putea face o corectă activitate de
protecţie şi conservare pe terenurile private deoarece această activitate este una guvernamentală iar
Guvernul trebuie urgent să hotărască dacă expropiază pentru cauză de utilitate publică terenurile incluse
în zonele de protecţie integrală sau administraţia parcului încheie cu fiecare deţinător de de teren în aceste
zone un contract de protecţie şi consevare cu o corectă despăgubire a deţinătorului.
În lipsa unei coerenţe legislative, autorităţile direct responsabile de protecţia mediului în Clisura
Dunării din judeţele Mehedinţi şi Caraş – Severin fac ceea ce ştiu mai bine. Adică nimic! Se află în treabă !
Doina Mărgineanu – GEC Nera