Răcituri, piftii sau cotoroage tradiționale ca în Banat – Moșii de iarnă sau de piftii
Fiindcă anul acesta sărbătoarea ortodoxă ,,Moşii de iarnă” cade undeva prin 5 martie – foarte târziu având în vedere cum s-a schimbat vremea în ultimi ani, m-am gândit că este mai bine să anticipăm acest eveniment când în calendarul tradiţional, românii ortodocşi serbează Pomenirea Morţilor sau Moșii de iarnă. Atunci, în memoria celor plecați în lumea drepților, se dau de pomană răcituri, colivă sau ceva dulce și un pahar de băutură. În fine, că numai iarnă nu este acum dupa tempertaurile de afară, este altă poveste, dar tradiția merge mai departe și noi avem datoria să o ducem mai departe. Doamnelor sau domnilor, când pregătiți aceste lucruri, luați-vă pe lângă voi copiii sau nepoții și spuneți-le și arătați-le ce și cum faceți. Doar așa vor învăța și ei cum la fel ați învățat și voi de la părinți sau bunici – și vor duce tradiția mai departe. Este bine să serbăm ce au serbat și străbunii si să nu fim în postura de a serba cine știe ce sărbătoare de import sau de aiurea. Deci, noi ducem tradiția mai departe, și nu oricum, ci prin – şi cu ajutorul tradiționalelor răcituri ori cotoroage sau piftii – numele este ales în funcţie de zonă.
Reţeta mea este simplă, tradiţională şi are ca ingrediente doar câteva componente din casă, din gospodăria taranului, de fapt – ce a mai rămas de la porcul tăiat la Ignat, respectiv picioarele, capul, și ceva ciolane. L acestea se adaugă câteva legume – adică – morcov, pătrunjel, ceapă și păstârnac, plus un pic de sare şi piper. Vă mai spuns că puteți folosi produse afumate amestecate cu carne proaspătă. sau – numai un sau alta. În rest, urmăriţi materialul video de mai jos sau citiţi reţeta pe www.infocs.ro
Iată îngredientele pentru o porție de vreo 8 persoane: o jumătate de cap de porc cu tot cu gușă și ureche, cam 1 kg de șorici de porc, 4 picioare ( adidași) de porc, un ciolan crus, unul afumat, 4 morcovi mari, 3 cepe, 2 pătrujuei rădpcine sau un păstârnac, boabe de pier, foi de dafin, boia de ardei și piper măcinat pentru decor.
Deci, avem nevoie de ce a mai rămas prin pod sau congelator de pe la răposatul porc – să nu uită, că această sărbătoare precede ,,lăsata secului” din Postul Mare și – conform tradiției, se cam termină cu produsele din porc. Adică, ce a mai rămas din el prin afumătoare, prin cămară sau congelator: cap, picioare, oase. În fine, este normal ca noi orășenii, în această situație, să mergem la magazin și să cumpărăm ce avem nevoie: cap de porc cu tot cu urechi, șorici, ciolan proaspăt și afumat și celebri ,,adidași” fără de care nu se concepe acest fel de mâncare.
In fine, nu comentăm faptul că răcituri se pot face și din pasăre – fie curcan sau pui, vită sau chiar pește. Sau chiar răcituri ,,vegetale” – adică cele cu gelatină la plic. E, numai că, în acest caz, să vă uitați bine pe plic; s-ar putea să aveți surpriza să aflați că gelatina din plic este de origine animală – adică din vită sau din șorici de porc.
Deci, bucățile de carne și șorici se pârlesc bine să nu aibă păr, se spală, după care se pun la fiert cu apă, sare, ceapă, morcov, păstârnac sau pătrunjel. Nu prea multe fiindcă riscați să dați gust de ciorbă răciturilor. Se pune sare și la final, boabe de piper și foi de dafin. Se lasă la fiert la foc mic, spumând continuu până se desface carnea de pe os. Apoi, dacă este cazul, degresăm zeama, se strecoară, se degresează încă odată dacă este prea grasă zeama, se curăță carne de pe oase, în zeamă se pune usturoi pisat după gust, se așează carnea în farfurie, peste se pune zeama și se dă la rece până ce se încheagă.
Se lasă la închegat și se servește cu ardei iute sau hrean și opțional cu mămăligă fierbinte. Se dă de pomană cu tot cu farfurie, plus o cană de vin sau pahar de țuică, colivă sau ceva dulce.
Poftă bună!