Reportaj- Strălucirea neagră a andezitului, la Caransebeş FOTO

Câteva zile au rămas până la închiderea primei ediţii a Taberei Internaţionale de Sculptură în Andezit, care se desfăşoară la Caransebeş între 10 iunie şi 9 iulie, iar lucrurile stau cum nu se poate mai bine în marele „atelier” în care cei 11 artişti îşi cioplesc, taie sau îşi şlefuiesc operele.
Într-una din zilele trecute, am poposit în Tabără, chiar de la primele ore ale
dimineţii. Zgomotul făcut de burghie şi discurile abrazive care muşcau din piatră, căruia i se adăuga praful cenuşiu de andezit, te copleşeau. Ca să te faci înţeles, trebuia să strigi.
Am stat de vorbă cu conducătorul Taberei, Eugen Petri, la o masă mai retrasă, unde zgomotul şi praful îşi mai pierdeau din intensitate.
„Lucrurile merg foarte bine, nu avem întârzieri la realizarea sculpturilor, nici
chiar ploile recente nu ne-au afectat, deoarece am putut lucra la adăpostul copertinei. O zi, doar, ne-am mai odihnit, fiindcă noi nu avem un program fix, lucrăm de dimineaţa, fiecare de când se trezeşte, şi până seara, pe la ora 9, când e cina, lucrul fiind întrerupt de
masa de prânz”.
În ceea ce priveşte numele celor 11 lucrări, Eugen Petri a spus că lucrurile sunt
mai complicate, deoarece nimeni nu şi-a gândit încă lucrarea până la final, şi cu atât mai
puţin să-i dea un nume. „Faţă de anul trecut, când am avut blocuri de marmură clare,
tăiate, bine definite, aduse special pentru sculpturi, de data aceasta avem efectiv nişte
bolovani, pe care i-am adus din nordul ţării, din Sângeorz, din Ilva Mică mai precis, nişte
bucăţi de andezit, care este un fel de granit, este chiar mai tare decât granitul, şi,
bineînţeles, ar fi costat enorm să tăiem aceste pietre la dimnesiunile cerute de sculptori.
În aceste condiţii, fiecare şi-a adaptat proiectul şi în funcţie de piatra pe care a găsit-o.
Aceasta este explicaţia pentru care încă nu ne-am gândit la nişte titluri, dar, în general,
pot să vă spun că sunt lucrări inspirate din zona noastră, a României, din zona
vegetalului, a biologicului, chiar eu m-am inspirat din zona tehnicului, cu «Şurubul» meu
care strânge omenirea… Sculptorul din Israel, Shlomo Katz, îi aduce un omagiu lui
Constantin Brâncuşi, printr-un cuplu, un soi de sărut cu totul aparte faţă de ceea ce a
gândit Brâncuşi, dar, chiar şi aşa, putem să-l numim un omagiu adus marelui artist
român”.
Cele 11 lucrări realizate în Tabăra din Caransebeş au dimensiuni monumentale, şi
chiar dacă iniţial ele au fost gândite să fie mai mici decât sculpturile în marmură, având
la dispoziţie blocurile mari de piatră, majoritatea sculptorilor s-au antrenat într-un fel
de „concurs”, piatra aducându-le un plus de creativitate astfel că au rezultat lucrări dintre
care una atinge o înălţime de aproape 4 metri. Alţi artişti, a mai spus Eugen Petri, au
urmărit forma pietrei, ceea ce este un lucru extraordinar, creând, din ceea ce au găsit în
piatră, o adevărată operă de artă.
Cei 11 sculptori care se află în acest moment la Caransebeş sunt Eugen Petri,
Grisella Lopez din Chile, Nicolae Fleissig din Franţa, Nesrin Carakan din Turcia,
Zdravko Zdravkov din Bulgaria, Maxim Dumitraş din Sângeorz-Băi, Chao Lei din
China, Valeriu Ciumacu din Germania, Mateika Belle din Slovenia, Shlomo Katz din
Israel (artist născut în România) şi Valeri Jikia din Georgia. Acestora le-a fost mereu în
preajmă Petrică Vela, de la Casa de Cultură „George Suru”, omul care a asigurat partea
tehnică astfel încât Tabăra să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
Vernisajul expoziţiei cu lucrările realizate în Tabăra Internaţională de Sculptură în
Andezit de la Caransebeş va avea loc marţi, 9 iulie, la ora 17.

Comentarii

comentarii