VIDEO FOTO Ajun de sărbătoare creștină- Sânzienele și zânele și-au dat întâlnire la Oravița
În 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele. Sărbătoarea este în aceeaşi zi cu cea a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Cele două s-au contopit într-una singură.
Odată cu sosirea zilei de 24 iunie, scade lungimea zilei şi se măreşte noaptea. I se mi zice şi „mare răscruce în drumul soarelui. Începând de azi, se usucă rădăcina grâului odată cu coacerea spicului. Tot în 24 iunie, răsare pe cerul nopţii constelaţia Cloşca cu Pui, florile îşi pierd mirosul dar au cea mai mare putere de leac. Ţăranii mai spun că acum cucul încetează să mai cânte, apare licuriciul. Legendele spun ca Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi dau puteri deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. În popor se crede că în noaptea Sânzienelor, zânele zboară dansând prin aer sau umblă pe pământ sucind minţile feciorilor frumoşi.
La Oravița, oraș aflat la poale de munte în care tradiţiile încă mai sunt păstrate datorită profesorilor de la Liceul Dragalina în frunte cu Cristina Zainea, a instructorilor inimoși de la Casa de cultură – Viorica si Sorin Chișarau si și mai ales cu ajutorul primarului Dumitru Ursu- asta o spunem fiindcă așa este, nu pentru a aduce cuiva merite aiurea, în ajun de Sânziene, tinerele îmbrăcate în costume populare, conduse de femei mai în vârstă pleacă pe câmp, în loc curat, pentru a strânge flori de sânziene şi plante de leac. Băieţii şi feciorii nu au voie să le vadă sau să le urmeze.
De aceea, unele stau de pază să dea semnalul în cazul în care se apropie ,,vrăjmaşul”. Fetele se tăvălesc prin iarba cu rouă, culeg flori, fac cununi, şi strâng plante de leac. Una dintre ,,învăţătoare”, spune la ce sunt bune fiecare. ,,Aşa făceau şi bătrânii, culegau ceaiuri şi la doctor mergeau din an în paşti sau doar pentru dinţi. Asta e salvie, e buna la stomac. Sânzienele sunt bune pentru gât iar cimbrişorul pentru fiere” spune o altă femeie în putere- spune cum se face cu cununa de sânziene. ,,Uite, Ioana, întorci florile aşa, vi cu spicele aici si o răsuceşti. Acum o pui pe cap şi la noapte sub pernă. O să visezi cu cine te măriţi. La noi la Oravița, cununa o punem la icoană, dar pe la Ciclova şi Ilidia, se aruncă pe casă. Fiecare cu obiceiurile lui” mai spune femeia.
În calendarul popular, ziua Sânzienelor este un moment al solstiţiului de vară, marcat de numeroase credinţe şi practici magice. Astfel, oamenii nu ar trebui să se uite în această zi către soare, căci vor orbi sau ii va durea capul tot restul verii. Florile galbene de sânziene purtate la brâu sau sub forma de cunună, asigură căsătoria cu o fată frumoasă şi bogată. Păstrate în casă la icoană, daca nu se ofilesc până dimineaţa, acestea vor aduce noroc. Bătrânii spun că în miezul nopţii de Sânziene, doar pentru câteva momente, iarba-fiarelor înfloreşte. Cu ea se pot descuia toate încuietorile şi tainele. Se spune că datorită acestei calităţi, floarea fiarelor, sau floarea de ferigă cum i se spune în alte părţi, este căutate în special de tâlhari. Floarea de ferigă, se spune că este albă şi strălucitoare şi aduce celui ce o culege mare noroc. Duhuri nevăzute o păzesc cu străşnicie şi îţi trebuie mult curaj pentru a o găsi în pădurile de pe Muntele Semenic şi mulţi nu s-au mai întors de pe acolo.
Se spune că de Sânziene când se deschid porţile cerurilor pentru o clipă, tinerii şi fetele se duceau la anumite izvoare, mai cu seama la un lac ce izvorăşte pe muntele Semenic. Ei ziceau că se duc să afle acolo uşurare de toata durerea şi neputinţa strânsă peste an. O credinţă destul de răspândită este aceea a ursitului: fetele ce vor să-şi viseze ursitul nu au decât să dea fuga în grădină, să adune câteva flori de drăgaică şi să le pună sub pernă în noaptea de Sânziene, visându-şi astfel ursitul. Se obişnuieşte totodată ca fetele să se spele cu roua dimineţii. Fetele şi femeile se tăvălesc prin iarba plină de rouă pentru a avea sănătate. De Sânziene se strâng plantele de leac fiindcă au puterea cea mai mare.
