Spionul rus, cuprul şi bănăţenii: Miza „Marelui Canion” de la Moldova Nouă

Spionul rus, cuprul şi bănăţenii: Miza „Marelui Canion” de la Moldova Nouă

Cazul cetăţeanului rus prins cu documente secrete de la Moldomin pare cusut cu aţă albă. Adevărata miză este privatizarea societăţii care deţine zăcăminte de un miliard de dolari.
Scandalul de spionaj izbucnit săptămâna trecută, în urma reţinerii pe aeroportul din Otopeni a unui cetăţean rus acuzat că a încercat să scoată din ţară documente secrete, redeschide discuţia despre privatizarea societăţii Moldomin din Moldova Nouă. De soarta acestei societăţi, care deţine 30% din rezervele de cupru ale României şi 2,5% din cele ale Europei, atârnă şi speranţele celor 14.000 de locuitori ai orăşelului din judeţul Caraş Severin.

GALERIE FOTO

Surse din conducerea Moldomin susţin că, de fapt, aşa-zisul spion este un reprezentant al celor care vor să cumpere ce a mai rămas din fosta întreprindere socialistă. „Moldomin va fi privatizat de o companie din Elveţia. În spatele acestei companii stau nişte sârbi. Iar în spatele sârbilor sunt nişte ruşi. E simplu. Şi apoi, nu cred că mai sunt secrete la Moldova Nouă. Şi chiar dacă ar fi, cel care a cumpărat exploatarea ştie ce se găseşte acolo şi ce nu. Chiar dacă e secret de stat, se poate semna un acord de păstrare a confidenţialităţii, dar cumpărătorul trebuie să aibă acces la datele despre firmă, la caietul de sarcini, la situaţia zăcământului“, ne-a declarat sursa citată.

Mai mult, potrivit aceleiaşi surse, pe holurile sediului Moldomin există mai multe butoaie cu probe de zăcământ care urmează să plece tot în Rusia.

Prăbuşirea unui colos minier

În acest moment, colosul minier se află în insolvenţă, fiind sub administrarea lichidatorului judiciar RTZ din Cluj. Bătălia pentru “averea” sa, constând în 300 de milioane de tone de cupru, durează de câţiva ani. Unul dintre minerii care au lucrat aici spune că întreprinderea, înfiinţată în 1965, ajunsese să numere aproximativ 6.000 de angajaţi pe vremea lui Ceauşescu.
Era cea mai mare exploatare de cupru din Europa. Veneau aici să lucreze din toată ţara. Cei mai mulţi, moldoveni. Extracţia minereurilor s-a făcut în două moduri: în mină şi de la suprafaţă. Erau transportate până la Moldova Veche, pe malul Dunării, unde se extrăgea cuprul”, povesteşte Ioan Măran (foto), care s-a pensionat medical după 32 de ani de muncă la Moldomin, ca electrician.

Era o muncă grea. Au murit foarte mulţi oameni muncind. Nu era o viaţă uşoară, dar a ţinut un oraş întreg. Acum nu mai e nimic“, mai spune Măran despre marea exploatare minieră ajunsă între timp o ruină. Astăzi, au mai rămas doar 50 de angajaţi care se ocupă de „ecologizare şi alte activităţi“.

S-au îmbogăţit din fier vechi

Imaginile din curtea Moldomin sunt deprimante. Muntele brăzdat de utilaje seamănă cu “Marele Canion” din Arizona. Tot ce a fost din metal – mii de tone de instalaţii – s-a tăiat şi s-a vândut la fier vechi. Toate au dispărut după aşa zisa acţiune de „retehnologizare“ realizată de statul român. Clădirile din beton au rămas încă în picioare, purtând încă pancartele epocii: „Ceauşescu, Pace“.
Fenomenul vânzării la fier vechi a luat amploare după 2009 când conducerea societăţii a fost preluată de Iacob Chişărău, consilier judeţean şi vicepreşedinte al filialei PDL. „Capetele mari nu au căzut. Au plătit foarte mulţi oameni mici, li s-au făcut dosare penale. Cei mari evident că s-au blindat şi s-au pus la loc sigur. A fost un jaf pe faţă la Moldomin. Un grup de persoane şi-a umplut buzunarele şi a făcut foarte mult rău altora. Florica Badea, secretara directorului de la Moldomin, este soţia fostului şef al Poliţiei de la Moldova Nouă, care acum s-a retras şef la Bozovici. Ei controlează tot oraşul“, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un alt angajat.

Cupru de un miliard de euro

Privatizarea Moldomin, câştigată de compania elveţiană Mineco, a fost blocată de ANAF care este cel mai mare creditor al societăţii. Fiscul a depus în instanţă o cerere de anulare a procedurilor de vânzare şi de înlocuire a lichidatorului judiciar, pe motiv că a fost modificat caietul de sarcini.
Miza privatizării o reprezintă rezervele de cupru de la Moldomin. Cele 100.000 de tone care pot fi exploatate ar valora aproximativ un miliard de euro, conform cotaţiei internaţionale. În urma valorificării acestei cantităţi, s-ar putea obţine un profit de 300-400 milioane de euro. În schimb, Mineco s-a angajat să realizeze investiţii de 150 de milioane de euro şi să preia obligaţiile de mediu în valoare de 68 milioane de euro.

Primarul speră în privatizare

Primarul din Moldova Nouă, PSD-istul Matei Lupu, este totuşi optimist. „Moldomin se va privatiza. E un zăcământ prea mare şi prea bun. Repornirea mineritului va aduce locuri de muncă, oamenii vor putea câştiga bani prestând munca pentru care au fost pregătiţi. Trebuie repornit. Fireşte, ţinând cont de toate regulile de mediu. Legat de acel spion, eu spun că legile trebuie respectate. Dar nu ştiu ce secrete de stat pot exista aici. Cercetările au fost făcute de pe vremea lui Ceauşescu. Se ştie ce resurse sunt“, explică Lupu.

Şi primarul, care a fost lider de sindicat la Moldomin, ştie de jaful din ultimii ani. „Nu e normal să bagi o firmă în insolvenţă şi apoi să vinzi totul la fier vechi. E ca şi cum ai o maşină de vânzare, dar fără roţi, uşi şi motor“, mai spune Lupu.

“Nu e normal să bagi o firmă în insolvenţă şi apoi să vinzi totul la fier vechi”
Matei Lupu, primar Moldova Nouă.

Dosarul “Mita de la Moldomin”

Episodul “spionului rus” nu este primul scandal din istoria privatizării Moldomin. La începutul acestui an, vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, era arestat sub acuzaţia că ar fi cerut 50.000 de euro pentru a obţine o sentinţă favorabilă celor care vor să cumpere societatea din Moldova Nouă. Este vorba de recursul la decizia Tribunalului Caraş-Severin care a respins cererea depusă de ANAF pentru anularea procedurilor de vânzare.
Banii au fost aduşi din Serbia prin intermediul lui Iacob Chişărău (foto). Acesta a fost cercetat însă în stare de libertate, întrucât a colaborat cu procurorii DNA şi l-a denunţat pe magistrat. În prima instanţă, fostul director de la Moldomin a fost condamnat la patru ani şi jumătate de închisoare cu executare, dar recursul se află încă pe rol.

A ucis trei tineri cu maşina

Chişărău mai are un dosar penal după ce, în 2011, a ucis trei studenţi într-un accident de circulaţie. Fostul lider PDL-ist se grăbea să ajungă la cheful fiicei sale în Timişoara şi a intrat într-o depăşire ilegală, ciocnind o maşină care circula regulamentar din sens opus. Acuzat de ucidere din culpă, el a reuşit să încetinească mersul procesului, solicitând un mare număr de expertize. Între altele, avocaţii săi au cerut o expertiză pentru a demonstra că şoferul ar fi suferit un infarct în momentul producerii accidentului.

Flagrantul, un semnal de la SRI?

Modul în care a acţionat SRI în cazul „spionului” rus prins pe aeroportul din Otopeni, având asupra sa documente privitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare din Moldova Nouă, arată că este vorba de un flagrant. Rămâne totuşi un mister de ce agenţii români au preferat să procedeze în acest mod, suspectul putând fi foarte uşor interceptat înainte de a se urca în avion.

Cum să te prindă controlul antitero? În acest caz, nu a fost un control de rutină, băieţii au ştiut pe cine şi când să controleze. Problema este dacă se justifica aşa ceva, pentru că spionii nu se prind în flagrant, ci se urmăresc. Nu aşa se face. Şi mai ales nu dai cazul în presă”, ne-a declarat Cristian Troncotă, profesor universitar la Academia Naţională de Informaţii. Acesta susţine că flagrantul s-ar fi justificat doar în cazul unor documente extraordinar de importante. Şi atunci, susţine analistul, problema s-ar fi putut rezolva pe cale diplomatică, fără ca incidentul să fie făcut public. Mai degrabă, pare să fie vorba de un semnal din partea SRI, mai ales că dezvăluirea vine după un accident provocat recent de un diplomat rus.

O acţiune de spionaj privat

Specialistul român respinge ipoteza unei acţiuni puse la cale de Federaţia Rusă. “Nu cred că este spionaj strategic. Ce să facă ruşii cu informaţiile despre extragerea cuprului? Ei ştiu de unde se extrage. Au stat aici 40 de ani şi s-au plimbat prin România cum au vrut. În anii ‘50, au cartografiat tot”, explică Troncotă. Mai degrabă, crede el, este vorba de aşa-numitul “intelligence” de firmă, adică o acţiune de spionaj privat.
Este posibil ca rusul să fi fost angajat de vreo firmă ca să obţină documentele. Informaţiile ar fi folosit firmei pentru a se impune în mediul economic. Ieşirea în presă înseamnă, probabil, că SRI a vrut să protejeze interesele economice naţionale”, a precizat Troncotă. De aceeaşi părere este şi consilierul prezidenţial Iulian Chifu. “Orice caz de spionaj, mai ales unul în care avem flagrantul, este extrem de grav. Mai ales în cazul cetăţenilor români, pentru că asta se raportează la trădare”, a declarat Chifu.

Filat de multă vreme
Potrivit SRI, „spionul” rus era supravegheat demult. Când şi-au dat seama că acesta urmează să plece din ţară, agenţii români s-au adresat procurorilor. „Evoluţia cazului a fost determinată şi de iminenţa scoaterii din ţară, la 19 octombrie 2012, prin punctul de frontieră Otopeni, de către cetăţeanul rus O.M., a unor documente oficiale, unele având caracter clasificat, care, prin obţinere şi diseminare neautorizată, afectează interesele economice ale României. În acest context, SRI a informat Ministerul Public – DIICOT cu privire la elemente constitutive ale unor infracţiuni în care au fost implicaţi expertul rus, precum şi cetăţeni români”, se arată în comunicatul SRI.

Comentarii

comentarii