Spiritualitate crestineasca – Lasata secului de carne si intrarea in ,,Saptamana alba”

Cultural

Singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare. Lăsată Secului pentru Postul Paștelui are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paști: Duminica Înfricoșatei Judecăți – când se lasă sec de carne (11 februarie) și Duminica Izgonirii lui Adam din Răi – când se lasă sec de brânză (18 februarie). Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in „Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana „Caii lui Santoader”.

Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.

În calendarul ortodox, Postul Sfintelor Paști începe pe 19 februarie și se încheie pe 8 aprilie. Este cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.

După Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui 2018 urmează Săptămâna Albă. Această duminică ne ajută să ne gândim că toţi vom muri şi că vom ajunge la un moment dat să fim judecaţi de Dumnezeu, iar în timpul Postului Mare, avem şansa, prin pocăinţă, să dobândim un răspuns bun la această judecată. Urmează o săptămână, numită Săptămâna albă sau a brânzei, când putem mânca lapte, brânză şi ouă.

Apoi, pe 19 februarie începe Postul Paştelui, care se sfârşeşte la 7 aprilie. Nu se fac nunţi în intervalul de la Lăsatul secului de carne şi până la Duminica Tomii. Anul acesta, Paștele se sărbătorește pe 8 aprilie, însă Postul Paștelui începe încă de sfârșitul acestei luni.

De regulă, cuvântul sec, din sintagma Lăsată Secului, este înțeles ca fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. Însă, la Sfinții Părinți, accentul nu cade numai pe mâncare. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea împătimită.

Sfinții Părinți au atras atenția că postul înțeles doar că efort alimentar, nu are nici o valoare: „De mâncare postind, suflete al meu, dar de pofte necuratindu-te, în deșert te lauzi cu nemâncarea… Că un mincinos vei fi urât de Dumnezeu și demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănâncă pururea…”.

De multe ori ne este dat să auzim că nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Însă, nu este așa, scrie Crestin Ortodox. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfinții Părinți au rânduit să ne înfrânăm de la anumite bucate pentru o vreme, au făcut-o cu bună știință. Credinciosul nu trebuie să se mulțumească cu jumătăți de măsură.

Tot duminică 11 februarie sunt prăznuiți Sfinții Vlasie și Sfântă împărăteasa Teodora.

Sfântul Vlasie a trăit pe vremea împăraților români Dioclețian și Licinus, aprigi prigonitori ai creștinilor. A fost episcopul Sevastiei Capadociei. Sfântă împărăteasa Teodora este cinstită pe 11 februarie. Împărăteasa Teodora alături de împărăteasa Irina sunt cele care au stabilit în urmă sinoadelor cinstirea sfintelor icoane.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments