Tunelul iubirii s-a dărâmat – Dumnezeu iți dă, dar nu îți bagă și in sac
Dezamăgire mare pentru tinerii sau mirii care obişnuiau să îşi facă poze sau albumele de nuntă şi să admire “Tunelul iubirii”, apărut pe calea ferată intre Caransebeş şi Băuţar. După mai bine de cinci ani de zile, timp în care locul a fost admirat de mii de turişti şi sute de mii de internauţi, tunelul aproape că a dispărut.
În Banat se află unul dintre cele mai romantice locuri din România. Este vorba despre “Tunelul iubirii”, un loc de basm, care se află pe o cale ferată aproape abandonată din județul Caraș-Severin. Tunelul natural este realizat din vegetația care crește de-a lungul căii ferate Caransebeş – Oţelu Roşu şi a fost supranumit “Tunelul iubirii” pentru că se aseamănă cu renumitul Tunel al Dragostei din orașul Klevan din Ucraina. Vezi aici
Tunelul iubirii de la Obreja – replica celui din Ukraina – Dar neingrijit si nepromovat
Descoperit întâmplător de doi fotografi amatori – Florin Avramescu si Mihai Tămășilă din Oţelu Roşu acum 4 ani,”Tunelul iubirii”, aflat între Obreja şi Glimboca, s-a bucurat de o apreciere uriaşă pe reţelele de socializare fiind considerat unul dintre cele mai romantice locuri din ţară. De fapt, Florin și Mihai sunt cei ce au tras primii semnalul de alarmă privind aspectul și soarta acestui loc mirific din Caras Severin.
De asemenea, Parlamentul European a inclus “tunelul” pe lista comorilor ascunse ce merită să fie vizitate. În fiecare vară, sute de turişti vin să vadă frumuseţea naturală. Aici au fost făcute cereri în căsătorie iar mârâi au realizat tot la Tunelul iubirii, albumele de nuntă. Parlamentul European a publicat pe site-ul instituţiei noua listă Foursquare, care cuprinde 28 de „comori ascunse” ale Uniunii Europene (UE) care trebuie vizitate.
Astfel, lista conţine lacul Morskie Oko din oraşul polonez Zakopane, Giant’s Causeway, un obiectiv ce constă în aproximativ 40.000 de coloane de bazalt interconectate, situat în partea de nord-est a Irlandei de Nord, insula Inishbofin din Irlanda, Rota Vicentina din Portugalia, Le Lac-d’Issarlès din Franţa, insula Samothraki din Grecia, castelul Gyula din Ungaria, buncărul sovietic secret din oraşul Līgatne din Letonia, plaja Lara din Turcia, muzeul Niedersulz din Austria, Louisiana Museum of Modern Art din Danemarca, castelul de nisip Lappeenranta Soikoon din Finlanda, plaja San Blas din insula Gozo, Lubenice din insula croată Cres, pădurea Hallerbos din Belgia, pădurea Kaleto din Bulgaria, Parcul Naţional Sarek din Suedia, oraşul Klaipėda din Lituania, calea ferată abandonată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş – Tunelul Iubirii, lacul Peipus situat la graniţa dintre Estonia şi Rusia, oraşul Erfurt din Germania, deşertul Tabernas din Spania, parcul naţional De Hoge Veluwe din Olanda, lacul Bled din Slovenia, peştera Belianska din Slovacia, muzeul Skoda din Republica Cehă, oraşul Assisi din Italia şi muzeul de istorie Bock din Luxembourg.
Cei ce doresc să vadă tunelul în acest an, vor avea o surpriză neplăcută fiindcă tunelul aproape că nu se mai vede, nu mai are forma de tunel. Pe linia ferată Caransebeş – Oţelu Roşu, nu a mai trecut un tren de vreo doi ani şi natura a pus stăpânire pe acest loc. Calea ferată era destinată în principal transportului de materiale pentru Combinatul de la Otelu Rosu si transportului de călători între Caransebeș și Băuțar. Combinatul s-a închis, CFR-ul a concesionat ruta Regiotrans, acesta a renunțat la rută din cauza numărului mic de călători și….iacă așa s-a format tunelul iubirii care acum este distrus de această inactivitate totală.
Vegetaţia crescută peste tunel şi între traverse, a acoperit aproape în totalitate tunelul. L-a deformat. Linia aparţine CFR-ului şi dacă intervine cineva să facă ceva acolo, poate fi acuzat de ,,intervenţie neautorizată,, la linia ferată, lucru care este de natură penală.
Ce să mai vorbim de dorinţa de promovare a acestui loc mirific de autorităţile locale şi judeţene. Nimeni nu a mişcat un ac. Poate că dacă tragem un semnal de alarmă, cineva se trezeşte şi poate face ceva pentru acest loc mirific.
Foto Mihai Tamasilă