„Unire-n cuget şi-n simţiri” traita la cote maxime de elevii de la Colegiul Mircea Eliade
Vineri, în Amfiteatrul Colegiului Național “Mircea Eliade”, a avut loc acţiunea „Unire-n cuget şi-n simţiri”, dedicată Unirii Principatelor Române, organizată în colaborare cu Muzeul Banatului Montan, de profesorii Schindler Adela şi Fercea Ghiorghiţa , care au pregătit elevii din clasele a XI-a C, a IX-a C şi IX-a B. Cu acest prilej a avut loc o dezbatere pe marginea materialelor pregătite de elevi, despre unirea şi personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, în optica unor valoroşi scriitori paşoptişti şi a prezentărilor power point.
Din partea Muzeului, le-au aprofundat cunoştinţele despre Mica Unire, dr. Magina Livia, cercetător ştiinţific şi istoricul Damian Minodora. Acţiunea a avut ca scop cultivarea sentimentului patriotic, de preţuire faţă de înaintaşii care ne-au lăsat moştenire o ţară.
Unirea a fost visul secular al românilor. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859, a fost un act energic şi curajos, voinţa naţiunii române, care a pus Europa în faţa faptului împlinit.
In 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.
În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.
Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.
,,Câtă vreme va avea țara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I” Mihail Kogălniceanu.
A consemnat, profesor-director Colegiul Național “Mircea Eliade”
Ghiorghita Fercea