Viața de păstrăvar la Bei- viaţă frumoasă, dar nu tocmai ușoară VIDEO
Cine ajunge în inima munților la poalele cetății Beiului din valea Beiului, are surpriza ca pe lângă peisajul de vis găsit acolo, să descopere și o amenajare făcută de mâna omului. Este vorba despre Păstrăvăria Bei a Direcției Silvice Caraș Severin.
Lucrul pare ușor și viața pare frumoasă la păstrăvărie. Asta la prima vedere și din afară. Dar lucrurile nu stau tocmai așa. Dacă iarna păstrăvarii se confruntă cu înghețul și debitul crescut al apei, vara, apare o problemă și mai gravă: debitul scăzut al răului Bei şi al apelor cascadelor Beuşniţei, apă cu care sunt alimentate bazinele de la păstrăvărie.
,,Este ştiut că tocmai aceste ape dau un gust special păstrăvului de Bei, lucru cunoscut bine de şefii hypermarket-urilor din ţară, mai ales din Tmişoara. Tocmai din această cauză, aceştia vin la Direcţia Silvică, cumpără câteva sute de kg de păstrăv de Bei” spune Vasile Iosifescu de la Direcţia Silvică. Adevărul este că cei de la magazine pun păstrăvul bănăţean printre tonele de păstrăv adus din import şi iacă aşa, toţi cumpărăm de la magazin ,,păstrăv de Bei”. Numele vinde produsul fiindcă păstrăvul de bei este cel mai gustos. iar oamenii, amatorii de carne de păstrăv, cunosc acest lucru.
Florica şi Ştefan Gosta, Pepi- după cum îi spun toţi cei ce trec pe la Bei, sunt păstrăvari de aproape 20 de ani. Au venit acolo tineri iar acum au copii mari: băiat de însurat şi fată de măritat. În atâta timp, au învăţat toate tainele aceste meserii deosebite. ,,A fost şi bine, a fost şi greu, dar dacă ar fi să o luăm de la început, tot aici am pune startul” spune Florica Gosta- o mână de femeie care râde şi cu gura şi cu ochii atunci când vorbeşte. Este sinceră, deschisă şi vorbeşte tare. Fiindcă ştie şi este stăpână pe ceea ce zice. ,,Este mult de alergat, păstrăvul este un peşte nobil, nu-i place să fie deranjat şi de aceea nici nu dăm voie nimănui să se apropie de bazine. Se agită şi nu este bine pentru el. Acum în vara care s-a încheiat, am avut probleme şi cu debitul, dar şi cu temperatura apei. A ajuns la 14 – 15 grade iar asta nu-i place păstrăvului. Este păstrăv de Bei iar apa izbucului nu are mai mult de 8 grade. Aceasta este unicitatea izbucului Ochiul Bei. O mai încălzesc apele Cascadei Beuşniţa, dar acum a secat şi aceasta” spune Pepi Gosta.
Vara aceasta a fost una frumoasă, nu prea călduroasă, cu multe ploi şi tocmai de aceia, deosebit de grea. Mereu au fost probleme cu apa ce aduce de pe dealuri fel de fel de frumze și crengi. Trebuie avut grijă să nu ajungă în bazine. Când este vara secetoasa, așa ca cea din 2013, apar apte probleme. Apa este captată la câteva sute de metri de izbucul de la Ochiul Bei şi din cascadele Beuşniţei. dar, din cauza căldurii, Beuşniţa a secat anul trecut, aşa că apa aproape s-a înjumătăţit. ,,Din cauza debitului scăzut, suferă păstrăvii. Acest lucru se poate vedea în bazine. Peştii se ridică spre suprafaţă şi se îndreaptă cu toţii la oxigenatoare- locul prin care apa vine în bazine formând acele cascade ce au rolul de a oxigena apa bazinelor. Din această cauză, tot la două ore, fie zi sau noapte, păstrăvarii au trebuit să fie prezenţi la bazine pentru a regla debitul de apă la oxigenatoarele de la instalaţii. Păstrăvul are nevoie de apă rece şi bine oxigenată, altfel, în câteva minute moare” spune şi Vasile, prieten de 20 de ani şi un ajutor de nădejde al familiei Gosta.
,,Dacă plouă, iarăşi trebuie să fii pe poziţie fiindcă frunzele aduse de apă şi vânt înfundă sitele şi grătarele şi rişti ca bazinele să se reverse iar peştele să ajungă în râu. În afară de asta, păstrăvii sunt hrăniţi de trei ori pe zi şi nu ori cum. Mâncarea specială, de mărimi diferite în funcţie de vârsta peştelui, trebuie cântărită, aruncată în bazine în aşa fel încât să fie ,,luată” de peşti în cădere fiindcă ajunsă la fundul apei, este ignorată de păstrăv şi se strică otrăvind apa” spune Florica Gosta.
Peştele este cumpărat de distribuitori şi vândut în magazine fiindcă Direcţia Silvică are diferite contracte. O altă parte din peşte este cumpărată de turiştii care locuiesc toata vara în camping sau de alţi oameni care vin special la Bei după peştele crescut în apele fermecate rezultate din împreunarea Beiului cu Beuşniţa.
