VIDEO Cel mai mare complex mulionologic – Tara Morilor de apa de la Rudaria
Ca şi în urmă cu sute de ani, şi în prezent, la Rudăria în Banat, localnicii îşi pregătesc făina de mălai şi de grâu la morile de apă cu ciutură, mori mai vechi decât satul şi cu care fiecare s-a pomenit. Daca mergi în Banatul Montan şi o iei de la Reşiţa înspre Anina şi de acolo către Bozovici, ajungi la locul unde se intră în Ţara Morilor pe apă, zona Rudaria – cea mai întinsă zona mulinologică de acest fel din Europa. Este muzeul viu, locul în care oamenii trăiesc laolaltă cu istoria și tradiția și în 2017.
Complexul are o valoare etnologică şi antropologică deosebită, o valoare istorică şi arhitecturală de prim ordin, fiecare moară din cadrul său fiind un monument de arhitectură, de civilizaţie populară. Localitatea Rudăria, azi Eftimie Murgu, este situată în Depresiunea Almăjului, la aproximativ 20 de km de Bozovici şi 40 de Anina. Complexul mulinologic de la Rudăria este minunea din Caraș Severin de care foarte puțini români știu.
Pe Valea Rudăriei din comuna cu acelaşi nume, dar schimbat cu al cărturarului Eftimie Murgu- important cărturar şi revoluţionar paşoptist local, de sute de ani, s-au păstrat 22 de mori cu ciutura – adică, roata orizontala cu cupe radiale. Până în anul 1955, aici au existat peste 40, dar restul au fot distruse de inundaţiile de atunci. Aşezate pe cursul râului- asemenea unei salbe de mărgăritare de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, morile sunt valorificate şi în prezent.
Construcţiile de adăpostire ale morilor sunt din lemn, acoperite cu şiţă, iar instalaţiile au acelaşi principiu tehnic, constructiv şi funcţional- turbina cu apă. Se spune ca Ţara Morilor din Banat a fost întemeiată de daci.
Cele 22 de mori sunt deţinute în devalmaşie, un fel de tovărăşie la fel ca strungile de oi şi păşunile. La fiecare moară sunt asociaţi între 15 si 25 de proprietari, fiecare cu rândul sau rândurile lui. Un rând mare înseamnă o zi şi o noapte- un rând mic – doar o zi sau o noapte. Nimeni nu plăteşte nimic, iar cheia veche si imensă, se tine la “şeful morii”.
Zona este asaltată de turişti din toată lumea, dar din păcate în zonă nu există nici măcar o pensiune turistică. Dacă te tocmeşti cu localnicii, găseşti un pat în soba a bună de la drum -cameră curată- pregătită special pentru ,,goști”.
Fiecare moară are numele și rândașii ei. Rândașii sunt proprietarii morii, cei ce au pus bani și muncă la construirea morii. Rândaș – vine de la ,,rând la măcinat la moară”. Una se numeşte ,,Îndărătnica de mijloc” fiindcă pietrele se învârt de la stânga la dreapta, invers. Altele poartă numele de Moara cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndaratnica dintre Ruari și Îndaratnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Laiata, Moara din Țarina, Podu Ilochii, Legenda spune că cine doarme aici în noaptea de anul nou, a doua zi se va trezi tânăr. Dar acest lucru este foarte periculos deoarece pricolicii și vârcolacii morii le pun viața în pericol.
Cheile Rudăricăi pe care sunt aşezate cele 22 de mori, sunt de o frumuseţe care te lasă fără grai. Fiecare moară în sine este o destinaţie turistică. Se pare că din acest an, în sfârșit rândașilor și rudărenilor, Dumnezeu le-a deschis mințile și s-au apucat de mici afaceri. Localnicii profită de prezența turistilor și le vând acestora la poarta morții făina de mălai ecologică, macinata acolo pe loc. Pe lângă făina de mălai, turistii sunt interesați și de obiecte vechi, fețe de masă sau hăinuțe tricotate – ștricuite – de mana, dar si de cas sau branza de oaie.
O parte dintre mori au fost distruse de inundatiile de acum doi ani, dar oamenii au inceput sa le repare singuri si le-au repus in functiune. Din pacate, unele mori din cele 22, sunt nefunctionale fiindca …nu mai are cine sa le repare, să le repare sau să le folosească. Tinerii au plecat din sat si oamenii sunt tot mai batrani pentru a merge la moară.