VIDEO Făşancul de la Goruia, lăsata secului la ortodocșii din Valea Carasului din Banatul Montan
În satul Goruia, obiceiul din bătrâni este ca la lăsata secului, în ajunul Postului mare al Paştelui, bănățenii din Banatul Montan, petrec şi chefuiesc fiecare în felul lui. În sudul Banatului, mai exact pe Valea Carasului şi în Tara Almajului, dar și în Clisura Dunării – zona Moldova Nouă, are loc Fășancul, iar în nordul județului, pe Văile Timișului și ale Bistrei, are loc Balul Izmenelor sau Balul de zăpostit. Dacă de Fășanc sătenii se maschează și defilează prin sat ca să alunge spiritele rele, balul izmenelor este o sărbătoare a costumului popular fiindcă purtatul costumului este condiția de bază și ,,biletul” de acces în căminul cultural. Acesta este un obicei pur românesc pe când Fășancul a fost ,,împrumutat” de la populația de etnie germană și maghiară de religie catolică sau reformată.
La Goruia, în Valea Carașului, în prima zi de Fășanc, tinerii şi nu numai, se maschează şi umblă prin sat din poartă în poartă făcând mare tărăboi. Scopul acestui marș este acela de a alunga relele de peste sat pentru a intra curați în Postul Mare. Un alt scop, este acela de a îndepărta iarna și frigul și de a aduce vremea bună și primăvara. Fiecare gospodar vizitat de alaiul de Fășanc – nunta cum i se mai spune – dă starostelui câteva ouă, o bucată de slănină, cârnați, făină de mălai, ceva bani și obligatoriu o sticlă cu răchie – țuică bănățenească.
Fășancul durează două zile – ultima fiind dedicată îngropării Fășancului și balului mascat la care participă tot satul. La căminul cultural are loc hora mascaților și după ce măştile au fost prezentate, urmează premierea făcută de un juriu exigent iar mai apoi, urmează petrecerea care ţine toată noaptea.
De a doua zi, în satele de pe valea Carașului, încetează ori ce formă de petrecere colectivă. Petrecerea va fi reluată odată cu încheierea Postului Mare și deschiderea sărbătorilor pascale cu hora de Paști din fața bisericii.
