VIDEO Kirwei-tul tradiţional din Steierdorf s-a încheiat

An de an, în Duminica Preasfintei Treimi din calendarul romano-catolic, în prima duminică după praznicul Rusaliilor, comunitatea germană din Banatul Montan îşi dă întâlnire la o sărbătoare aleasă şi deosebită: hramul bisericii romano-catolice, în limba germană renumitul „Kirwei” din Steierdorf. Şi în acest an, duminica trecută, etnicii germani și oaspeții lor din țară și de peste hotare au fost părtaşi la un nou „Kirwei”! În straie de sărbătoare, punându-şi din nou portul popular tradiţional german din această parte de ţară, tinere şi tineri au purtat pe umărul lor bradul, simbolul eternităţii comunităţii, l-au ridicat în piaţa centrală a localităţii, au dansat în jurul acestuia, iar apoi, frumos încolonaţi, au purces spre biserică, de fapt nucleul principal al sărbătorii.

[youtube id=”BcbrJSN0grs”]

În anul 1787 a fost ridicată aici prima biserică romano-catolică. În locul ei, în anul 1872 a fost apoi ridicată actuala biserică în stil neogotic, un loc sacru, care îşi primeşte de fiecare dată credincioşii, fie la bucurii, cum a fost cea de duminica trecută, fie la durere, aşa cum este de fapt viaţa însăşi, cu urcuşurile şi coborâşurile ei… Părintele romano-catolic de Anina, Martin Jäger a celebrat Sfânta Liturghie de mulţumire pentru acest sfânt lăcaş, iar corul bisericesc a intonat imnuri de slavă către Atotputernic, pentru ca el să ocrotească şi pe mai departe această localitate!

Formaţiile de dansuri populare germane din localitate și din Reşiţa („Enzian“) şi-au etalat mai apoi dansurile specifice unei astfel de sărbători, alături de cele două fanfare prezente: cea din localitate precum şi o fanfară din Serbia. Sărbătoarea a continuat seara cu Balul Kirwei-ului, şi acesta tradiţional.

Germanii din Banatul Montan n-au fost singuri la această mare sărbătoare: a sosit pentru a fi alături de ei şi o formație de dansuri sârbești din Clisura Dunării.

„Kirwei”-ul tradiţional din Steierdorf a fost organizat sub îndrumarea secretarului Forumului German din localitate, Dani Vlad.

Comentarii

comentarii