VIDEO La doar 100 km de Resita, este locul cu cel mai curat aer de pe planeta- Poiana Marului
În Munții Banatului, între Muntele Mic și latura sudică a Retezatului, se pare că a fost descoperită comoara dacilor, comoara lui Scorilo, tatăl lui Decebal. Comoara- de o importanță vitală și covârșitoare, nu este formată din aur și argint, ci din …..aer. Aer curat. Cel mai curat aer de pe planetă.
Cel mai pur aer de pe planetă se respiră în România, informează „The One”, chiar mai pur decât în Elveţia. E drept că nu în toată ţara, ci doar în anumite zone, locuri unde se poate face o „cură” zdravănă de aer curat, dincolo de poluarea din oraşe. Deşi pare greu de crezut, în România se respiră mai bine decât în Elveţia sau la Niagara ori insulele din Pacific! Așa cum spuneam mai sus, ce-i drept, doar în anumite zone ale ţării pe care mulți dintre noi le ignorăm sau nu sunt promovate suficient.
Așa cum este cazul stațiunii uitate Poiana Mărului. Aici, calitatea aerului este asigurată de patru componente esenţiale: ozonul, ionizarea negativă, aerosolii naturali şi puritatea. La Poiana Mărului şi, în general la munte, vorbim de aerosoli naturali, așa ziși aerosoli de pădure. Aceștia sunt formați dintr-un centru învelit de o peliculă de apă sau dintr-o particulă de polen, la care se adaugă şi uleiurile volatile provenind de la păduri, în special de la cele de răşinoase. Un astfel de loc este stațiunea climaterică Poiana Mărului din Caraș Severin.
Staţiunea Poiana Mărului este situată la o distanţă de 90 de km de Reşita, 25 km de oraşul Oţelu Roşu și 150 de km de Timișoara. Plecând din Caransebeş pe DN 68, după 20 km, ajungem la Oţelu Roşu, îl depăşim şi în gara comunei Zăvoi, facem la dreapta, peste calea ferată; după 12 km ajungem la barajul Măru şi după alţi 8 km pe un pitoresc drum betonat intrăm în staţiunea Poiana Mărului.
Stațiunea este așezată într-un decor deosebit de pitoresc, dominat de păduri de conifere şi foioase, răspândite între Muntele Mic, Nedeia şi Vârful Pietrei. Poiana Mărului este plasată la o altitudine de 700 metri pe un teren perfect plan şi este înconjurată de culmile falnice ale munţilor ce ajung şi la aproape 2000 de m. Tocmai datorită acestor proprietăți ale aerului, Timp de peste 50 de ani, în Poiana Mărului a funcționat un sanatoriu pentru boli pulmonare unde tratamentul se făcea cu ….aer și plante medicinale. În anii 1970, în stațiune a fost construit un complex turistic cu 450 de locuri de cazare ce era folosit pentru odihna sindicaliștilor.
„Staţiunea climaterică Poiana Mărului”, aşa cum a fost numită după cel de Al Doilea Război Mondial, cu noi posibilităţi de extindere apărute când au fost finalizate lucrările hidrotehnice de pe Bistra Mărului, a cunoscut o dezvoltare maximă odată cu construirea şi darea în folosinţă a hotelului „Scorilo”. Hotelul a funcţionat din anul 1977 până în 1997. A avut aceeaşi soartă ca şi hotelul „Sebeş” de pe Muntele Mic. Avea o capacitate maximă de 412 locuri de cazare, în 72 de camere. Acolo se odihneau în aerul curat și ozonat, muncitorii și sindicaliștii din toată țara, dar odată cu căderea economiei, au căzut și marile sindicate. Lipsa unei promovări a stațiunii și a unui management bun, a dus la actuala stare a Complexului Scorilo: o ruină din care mai lipsesc doar fantomele. Ce nu s-a putut fura, a fost distrus – de la geamuri și până la mobilier sau mocheta de pe jos.
Cercetătorii francezi susţin că aerul din Poiană Mărului este mai curat decât cel din zona Cascadei Niagara, adică ionizarea este de 10 ori mai mare, ea fiind benefică pentru sănătate şi prevenind anumite boli. Iar cercetarea nu este de azi sau de ieri, rezultatele acestui studiu au fost publicate cu ceva timp în urmă, după care informația a fost preluată de revistele de specialitate și turism.
Clima este de tip temperat continental-moderat cu influente sub-mediteraneene. Media temperaturilor din lunile de iarna este de -10 C, iar în lunile de vara înregistrându-se 21 grade C, cu o temperatură medie anuală de 10 -11 grade C.
Interesul pentru această zonă s-a manifestat de pe vremea dacilor, găsindu-se aici numeroase vestigii, dintre care cel mai important este un altar păgân la altitudinea de 1200 m pe versantul nordic al masivului Muntele Mic. Denumită de localnici „Pietrele lui Scorilo”, zona pare a fi fost locul de vânătoare preferat de daci. Pe traseul turistic Muntele Mic – Poiana Mărului, pe valea Scorilo, legenda spune că ar fi îngropat acolo regele dac Scorilo, tatăl lui Decebal. La Sarmizegetusa Regia, s-a descoperit celebra inscripţie „Decebalus per Scorilo”.
Poiana Mărului este o stațiune mai mult de weekend, din păcate. La fiecare sfârşit de săptămână, de zeci de turişti din tot Banatul – mai ales de la Timișoara, sosesc în stațiune. În ultimul timp, bucureștenii și constănțenii au început să renunțe la Valea Prahovei și aleg Poiana Mărului.
Multe pensiuni s-au adaptat dorinței și preferinței turiștilor iar meniul este stabilit de comun acord cu gazda. Ba mai mult, musafirii își pot alege singuri legumele din grădina din spatele pensiunii. În stațiune și pe munții din jur se pot face excursii pe trasee marcate și cu ghid turistic, apa barajului oferă posibilitatea plimbărilor cu barcă sau cu hidrobicicletele, înotul și pescuitul. Cine vrea, poate beneficia și de un tratament la un centru spa deschis în urmă cu câteva zile. Dar, oamenii vin la Poiana Mărului în primul rând pentru odihnă și aerul curat.
Dragi români, nu mai staţi pe gânduri, cu siguranţă, staţiunea Poiana Mărului poate fi o destinaţie de weekend perfectă.
Singurul inconvenient în liniștea monumentală a împărăției munților, îl reprezintă motocicliștii. Localnicii spun că din păcate, trebuie să-i suporte fiindcă sunt aproape singurii turiști ce vin în stațiune și stau acolo și în cursul săptămânii. Nu sunt pretențioși, sunt sportivi pasionați de enduro și majoritatea vin în România fiindcă în țările lor legea nu le mai dă voie să practice acest sport deosebit de gălăgios. Din păcate, la apariția echipei noastre de filmare, reacția lor a fost una – aproape agresivă. Am fost urmăriți, ba chiar au încercat să ne intimideze provocând ,,derapaje” controlate pe nisipul și pietrișul de pe marginea drumului aruncându-l efectiv în parbriz mașinii noastre. Dintr-o discuție cu un cabanier, am dedus că în țările lor de baștină: Cehia, Polonia, Germania, Elveția sau Belgia, presa a luat atitudine împotriva ,,jocului ” lor și a poluării fonice pe care o produc.
Oraşul Cluj-Napoca a fost desemnat locul unde se respiră cel mai curat aer din Europa, conform unui clasament întocmit de Asociaţia „Respire”, iar Poiana Mărului, care se numără şi ea printre zonele cu aer pur, este unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Banat. Zona este situată la 700 de metri altitudine, străjuită de Munţii Ţarcu şi Muntele Mic. Aici, calitatea aerului este asigurată de patru componente esenţiale: ozonul, ionizarea negativă, aerosolii naturali şi puritatea. În plus, cercetătorii francezi susţin că aerul din Poiana Mărului este mai curat decât cel din zona Cascadei Niagara, adică ionizarea este de 10 ori mai mare, ea fiind benefică pentru sănătate şi prevenind anumite boli.
Alte obiective turistice care se bucură de o bună reputaţie în acest domeniu sunt Salina Slănic, municipiul Botoşani, care, potrivit normelor impuse de Uniunea Europeană, este singurul oraş din ţară care îndeplineşte regulile privind suprafaţa optimă de spaţiu verde, Băile Tuşnad, staţiunea din judeţul Harghita, aflată la 650 de metri altitudine, fiind cel mai mic oraş din ţară, şi Breaza, oraşul din judeţul Prahova fiind, încă din anul 1928, staţiune balneo-climaterică, aici putând fi respirat aer curat datorită ozonului şi ionilor negativi, cu efect terapeutic.
INFO net:
Ansamblul de relief cu climă, floră, faună, a favorizat apariţia staţiunii Poiana Mărului, situată într-un decor deosebit de pitoresc, dominat de păduri de conifere şi foioase, răspândite între Muntele Mic, Nedeia şi Vârful Pietrii. Din staţiune ni se oferă o perspectivă mai îndepărtată a munţilor Retezat şi Ţarcu. De aici pleacă mai multe trasee montane: prin Şaua Iepii (1727 m), între Masivul Bloju şi Baicu, spre Gura Apei, unde se află un mare lac de acumulare pentru hidrocentrala Râu de Mori; prin Valea Şucului, spre culmile Cuntu şi Ţarcu; pe valea pârâului Scorilo, spre Muntele Mic; de la păstrăvărie, pe Culmea Nedeii, spre Vârful Nedeii. Drumul judeţean DJ 683, la cca. 4,5 km spre Muntele Mic, traversează pădurea de molid pe turbă Şucu – Olteana, arie protejată unde se pot admira plante ca angelica (plantă erbacee aromatică, a cărei rădăcină se foloseşte în farmaceutică), papucul doamnei sau smirdarul (cu flori roşietice, plăcut mirositoare) şi animale ca ursul, capra neagră, corbul sau acvila regală.
