VIDEO-RETETA Moșii de iarnă – moșii de piftii- Tradiții și obiceiuri bănățenești din bătrâni

Sambata, 18 februarie, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata este cunoscuta in popor sub denumirea „Mosii de iarna”. Exista pomenirea mortilor, pentru ca Biserica nu vede in moarte sfarsitul existentei omului. Conform datinilor stravechi, in unele zone ale tarii batranii povestesc cum sufletele mortilor vin in aceasta zi pe pamant, in timp ce credinciosii dau de pomana mancare gatita pentru ca spiritele sa ii ocoleasca. Noi prezentam mai multe retete de cotoroage ca sa aveti de unde alege si mai ales, ca sa nu uitati si sa aveti timp sa le preparati.

Sufletele trecute in nefiinta vin astazi sa se hraneasca cu mireasma si aburii bucatelor pe care credinciosii in gatesc, astfel incat sa le ajunga intreg anul. n aceasta zi obiceiul cere sa se dea de pomana sarmale, placinta, vin, coliva, colaci, fructe sau chiar si lumanari aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neaparat sa aprinda cel putin doua lumanari, care au rolul de a incalzi sufletele mortilor. Cei batrani isi aduc aminte ca Mosilor de iarna li se mai spunea si Mosii de piftii si sambata piftiilor. Mai mult, aceasta este singura zi in care se mananca racituri sau piftii. Daca acestea nu erau mancate in totalitate in aceeasta zi, a doua zi erau aruncate. Altfel, frigurile si-ar fi facut aparitia in timpul verii.

Azi fierbem răciturile fiindcă sâmbătă se vor împărți de pomană – este Pomenirea Morților sau cum i se mai spune- ,,Moșii de iarnă sau Moșii de pifti”.
Iată rețeta pe scurt după care vorbim de tradiții:

– 4 picioare de porc
– un ciolan de porc proaspat + încă unul afumat
– cap de porc
– urechi de porc
– șorici
– o capatana de usturoi
– 3-4 morcovi
– 3 cepe
– 1 pastarnac potrivit
– 1 patrunjel mare
– sare
– foi de dafin
– piper macinat proaspăt
– una bucata mămăligă și multe castroane și farfurii pentru racituri

Partea a I a

Capetele si picioarele de porc se trec prin flacară, se taie in bucati, se spala si se pun la fiert. Picioarele, capul, urechile, șoricul si ciolanul de porc, se fierb in apa rece cu sare, la foc mic, cat sa le acopere de o palmă. Aproximativ, punem trei părți apă la o parte carne – (500g carne =1,500l apa). Asta este toata cantitatea de apa, nu se mai adauga deloc fiindcă nu se mai leagă răciturile.
Se fierb la foc mic si se spumează des, ca sa ramana apa limpede. Cam după o oră și jumătate, punem zarzavatul și ciolanul afumat. Lăsăm să fiarbă până se desface carnea de pe os. Curățăm carnea de pe oase după care o împărțim în castroane in proprții egale: si carne, si soric si cartilagiu. Cu bucati de morcov fiert, ou fiert tare sau boabe de mazăre, puteți face diferite decoruri în farfurie. Fie pe fundul farfuriei, fie în partea de sus. Totul depinde de imaginație. Usturoiul il pisăm și după ce s-a mai stâmpărat zeama, îi dăm drumul în oală, vânturăm și mai punem sare și piper măcinat, după gust. După aproximativ jumătate de oră, mai degresăm odată după care, cu multă grijă ca să nu tulburăm zeama din oală, punem lichidul peste carnea din farfurie. Se dă la rece și gata reteta. A doua zi, facem o mămăligă și….. Acum, trecem la obiceiuri și tradiții.

Partea a II a

Odată cu Moşii de iarnă, începe etapa celor şapte sâmbete dedicate celor răposaţi intru Domnul, etapă care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, prăznuita înainte de Săptămâna Mare, Săptămâna Patimilor lui Iisus. Sambata, 5 martie, in fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti. In Postul Sfintelor Pasti exista si randuiala sarindarelor, adica a pomelnicelor pe care credinciosii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face in Sambata lui Lazar, dinaintea Duminicii Floriilor.

La sărbătoarea Moşilor de Iarnă se face pomenirea moşilor şi strămoşilor cei mai îndepărtaţi din neam, de la care se ştiu multe lucruri privind tradiţiile şi obiceiurile religioase, transmise de ei din generaţie în generaţie. Începând cu sâmbăta Moşilor de Iarnă şi pe parcursul celor care urmează, până la Sâmbăta lui Lazăr, chipurile celor dragi comemoraţi în acest interval revin în viaţa credincioşilor cu cele mai frumoase amintiri.
Ca la orice praznic de pomenire, cele mai importante de Moşi sunt coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânările. După posibilităţi, fiecare credincios poate să mai ducă la biserică, spre pomenire, şi alte bucate preferate de cei pe care îi comemorează. În Banat, astăzi se dau de pomană piftii sau răcituri, cum li se mai spune. Și nu numai în Banat, cam peste tot în România.

În unele zone, oamenii spun că sufletele morţilor vin pe pământ, credincioşii dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în această zi şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg. Potrivit obiceiului, se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin, şi lumânări aprinse. La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor. Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănâncă piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. Unii credinciosi nu respecta traditia intocmai si dau de pomana ceea ce i-a placut decedatului mai mult sa manance si sa bea, pe cand vietuia pe pamant, crezand ca in felul acesta sa va bucura mai mult de pomana.

Farfuriile cu mancare gatita care se dau de pomana trebuie sa aiba si tacamuri, lingura si furculita, pentru ca mortii sa aiba cu ce servi bunatatile gatite pentru pomenirea lor si paharul cu vin alaturi. Cand impart vasele pline cu mancare, credinciosii trebuie sa spuna „Cine da lui isi da”.
Credinciosii care mrg la biserica duc de pomana coliva, colaci si fructe care, dupa ce sunt sfintite de preoti, se dau de pomana, intotdeauna cu o lumanare aprinsa.
Persoanele care primesc pomana de sufletul mortilor trebuie sa spuna „bogdaproste”, cuvant care provine din slava veche, „Bogda prostit”, si care inseamna Domnul sa-i ierte (pe mortii tai).

Credinciosii care merg la mormintele rudelor decedate trebuie sa aprinda, obligatoriu, doua lumanari deoarece se crede ca la flacara lor se incalzesc sufletele mortilor.
Trebuie spus ca, dupa Mosii de iarna si duminica Infricosatoarei Judecati, urmeaza o saptamana, numita saptamana alba sau a branzei, cand este permis consumul de lapte, branza si oua.

La Moșii de iarnă, nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi mai trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie .

Comentarii

comentarii