2:11 pm - joi septembrie 22, 4298

VIDEO Roata istoriei se învârteşte şi măsuratul oilor nu piere la Târnova în Caraş Severin

40 Viewed editor 14 responds
Tarnova masurat oi (51)

Tarnova masurat oi (51)În zonele montane al  Banatului și nu numai, zilele dinaintea sărbătorii de Sfântu Gheorghe, sunt dedicate începutului sezonului pastoral, primii mulsori a turmei de oi. Este obicei vechi, vine din timp şi din fericire, merge mai departe fiindcă are cine să îl poarte peste timp la Târnova.

Sătenii din comuna Târnova- sat de munte din Caraş Severin, au început măsuratul şi în acest an. Să fim bine-înţeleşi, nu oile să măsoară, ci, cantitatea de lapte pe care o dau oile lor, ca să ştie fiecare câtă brânză i se cuvine de la mioarele pe care le are. Brânza se tot împarte după aceste calcule până la sfârşitul perioadei de păscut.
La poalele Muntelui Semenic, există un ţinut de vis cu oameni primitori şi tradiţii străvechi care au supravieţuit timpului. După ce treci pădurile care împânzesc zona Reşiţei, ajungi într-un loc mirific, cunoscut de localnici sub numele de Târnova.

Aşa cum au învăţat de la moşii şi strămoşii lor, localnicii sărbătoresc cu mare respect şi fast Măsuratul Oilor, tradiţie păstrată în zonă de sute de ani. La “Măsuratul oilor” se măsoară laptele de la oile fiecărui deţinător de oi, după care se calculează cantitatea de brânză cuvenită fiecăruia.
La unele stâne, este invitat preotul, spre a binecuvânta turma de oi. Dar acum fiindcă suntem în post şi lumea se mai de-îndulceşte la câte o felie de caş proaspăt şi un papricaş de miel stropit bine cu răchie, mai voit, mai din greşeală, preotul a fost uitat acasă în sat, dar ceremonialul nu începe fără un ,,Tatăl nostru” şi tămâierea şi stropirea cu apă sfinţită a turmelor şi a celor prezenţi. La Târnova, totul se petrece ca acum 200 de ani iar gospodarii încă mai cântă la stână. Sau mai nou, fiindcă este mai la îndemână şi o fac mult mai bine, sunt aduşi lăutarii.
Mioarele au fost împărţite în două turme: de o parte cele sterpe, noatine sau de-a făta, iar de cealaltă- oile care dau laptele bun şi gras după cum le îngrijesc păstorii fiindcă la Târnova, în afara ciobanilor angajaţi, fac de serviciu sătenii care ,,sunt la rând” la brânză. Oile sunt trecute prin strungă şi fiecare proprietar îşi mulge miorele. După ce toate oile au fost mulse, s-a trecut la ,,măsurat”, adică la cântăritul laptelui, cu instrumente speciale, folosite de săteni de sute de ani. La Târnova s-a folosit ,,oca”.
Socoteala este ţinută an de an la caiet. Câştigătorul din acest an, cel care a obţinut cea mai mare cantitate de lapte, a fost un tânăr cu peste 22 de oca de lapte. El şi familia lui au adus la stână peste 60 de oi, care au dat lapte bun. Lui i s-a pus pe spate bunda din blană de oaie, semn de mare cinste.

Din primul lapte al oilor de la stâna din dealul Târnova veche, se prepara un caş imens. Fiindcă este primul din acest an, acesta se împarte între proprietarii oilor. Printre altele, băciţa şi ciobanii trebuie să prepare caşul şi urda, lucru ce nu este la îndemâna ori şi cui şi care cere ceva experienţă şi pricepere.
,,Oile sunt trecute prin strungă, ciobanii le prind pe rând şi le mulg. Aici trebuie şi îndemânare, şi pricepere, dar şi iuţeală fiindcă altfel ţii toată turma flămândă” spune Rusalin Blagoescu, viceprimar mândru, dar nu de funcţie, ci, de faptul că fiul său de  18 ani s-a întors cu faţa la ciobănie. Mai exact, tânărul Călin şi-a cumpărat câteva oi, le-a înmulţit şi acum are undeva la 25 de mioare pe care singur le paşte şi le îngrijeşte. Lui i s-au mai alăturat alţi trei prieteni şi vecini, tot tineri ca şi el: Daniel Cuzma, Valentin Creţu şi Rusalin Voina. Muncesc împreună aşa cum în copilărie s-au jucat împreună. Acum, învaţă tainele oieritului şi secretele caşului bun de la uica Ion Gheju- baciul stânei- un zdrahon de bărbat cu toate că are aproape 70 de ani.
   
Tolăniţi pe bundele groase din lână, ciobanii povestesc cum este cu măsuratul, cum se făcea înainte. ,,Chiar dacă sunt sute de ani de când sunt oi în zona asta, şi moşii şi strămoşii noştri au făcut la fel. De la mama am învăţat să pun flori la găleata în care se mulge laptele. Este semn de cinste pentru oile care ne dau de toate şi cer aşa de puţin de la noi” spune Cornel Gheju- vânătorul satului şi vizitiul care ne-a purtat din sat şi până la stână cu telegarii săi. Mai la deal, un alt cioban cântă un cântec legat de oi. Este ceva cu ,,o zis tata că mi-o da, zestre când m-oi însura”. Poate că în alte părţi ar suna fals, dar aici în poiana de sub munte, cu sunetul clopotelor, behăitul oilor şi lătratul câinilor, totul pare şi este la locul lui.
,,Oamenii sunt bucuroşi că au scăpat de iarna asta lungă şi grea. Nici primăvara nu a fost una călduroasă iar acum, se bucură cu toţii de căldura şi lumina dată de Dumnezeu. Sunt obiceiuri frumoase şi chiar dacă aşa departe şi greu de ajuns aici, am venit să văd bucuria fiului meu, cel mai tânăr păstor din stână” mai spune Rusalin Blagoescu.
Se pune masa care este formată din pâine, răchie, bere şi papricaş de miel cu varză acră garnitură, se mai cântă, se mai râde după care păcurarii pleacă din nou cu turma la păscut iar băciţa trece la făcutul caşului şi al urdei, fiindcă timpul nu stă pe loc. ,,Laptele se încheagă ca acum 200 de ani, cu rânză de miel afumată, se strânge încet şi se face caşul. Mai folosim şi cheag din magazin când nu avem rânză, dar de bază este cheagul natural. Din zer, se face urda. Ce rămâne, dăm la câini fiindcă dacă nu îi hrăneşti cum trebuie, ei pleacă la alte stâne sau sfâşie mieii” mai spune băciţa Viorica Blagoescu.

Timpul trece repede când ai de lucru, păcurarii şi-au pus bundele de lână, au luat boatele din lemn de alun, şi-au strigat câinii şi au pornit cu oile la păscut după iarbă grasă şi proaspătă- iar verde – crud de primăvară friguroasă de dinainte de Paşti.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

Don't miss the stories followInfo-CS and let's be smart!
Loading...
0/5 - 0
You need login to vote.
Ruga 2014 (9)

VIDEO Simpozionul internaţional „Taină şi mărturisire“ de la Caransebeș

coji-de-ceapa-2_83800400

La ce te poate ajuta COAJA DE CEAPĂ. Nu te aşteptai la acest răspuns

Related posts
14 Responses to “VIDEO Roata istoriei se învârteşte şi măsuratul oilor nu piere la Târnova în Caraş Severin”
  1. lorica
    # 15 aprilie 2013 at 8:30

    Felicitari celor care au avut initiativa si celor care pastreaza traditia comunei Tirnova.Nu m-am nascut si nu am crescut in Tirnova insa stramosii mei provin din Tirnova si m-ati facut sa fiu mindra ca am avut radacini acolo.Eu si sotul meu iubim Tirnova de aceea am cumparat casa acolo unde sint oameni de mare omenie si locurile de o frumusete ireala.Traim f.f. departe de tara si visam la ziua cind ne vom reintoarece acasa in Tirnova.Vice-primarul are drepatate brinza de Tirnova nu e buna este extraordinara si ar trebui brenduita.Costumele populare cusute cu margele sint cele mai frumoase ar trebui si astea brenduite.Sanatate multa tuturor tirnovenilor si inca o data felicitari si multumiri pentru bucuria facuta.

  2. # 11 aprilie 2013 at 17:19

    cand incepe masuratu gropilor?

  3. # 10 aprilie 2013 at 15:30

    fumos obicei

  4. # 10 aprilie 2013 at 10:48

    dar drumurile care duc la Tirnova nu le arata nimeni?

  5. # 10 aprilie 2013 at 10:38

    eheee, ortacii si vecinii mai din tarnova, Dumnezeu sa va ajute si sa fiti sanatosi! Salutari de aici din Olanda.

  6. # 10 aprilie 2013 at 10:37

    Un material de nota 11! Tineti-o tot asa! FELICITARI copii!

  7. # 10 aprilie 2013 at 10:36

    Am vazut mereu in ziarul dv. materile legate de traditiile de la sat. Va felicit ca duceti traditia mai departe, ca si prin acest fel, flacara traditiei si obiceiului ramane aprinsa in sufletel noastre!

  8. # 10 aprilie 2013 at 10:35

    Frumos, deosebit de frumos! Felicitari!

  9. # 10 aprilie 2013 at 10:34

    putem prelua acest material pentru televiziunea comunitatii nostre din Australia? cum va putem contacta?

    • Blagoiescu Rusalin
      # 10 aprilie 2013 at 19:56

      daca nu a-ti reusit sa luati legatura cu producatorul va rog sa ma contactati pe email pentru a va pune in legatura cu el
      cu consideratie

  10. # 10 aprilie 2013 at 10:32

    eternitatea………..s-a nascut si persista in acest fel la sat.

  11. # 10 aprilie 2013 at 10:32

    un reportaj superb, sunt cu ochii in lacrimi, de aici din America am revazut locurile natale pe care de nevoie, le-am parasit de peste 40 de ani. Dumnezeu sa va ajute pentru bucuria facuta. Felicitari reporterilor!

  12. # 10 aprilie 2013 at 10:30

    “traditile rominesti ramin din tata in fiu”

Leave a Reply