VIDEO S-a dat spagă barosană, pentru Roșia Montană- Banatul sare în apărarea moților din Apuseni
Peste 60 de reșițeni au protestat aseară în Centrul Civic în fața Sălii Polivalente împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.
Reșițenii s-au alăturat astfel celorlalți protestatari din țară, miilor de protestatari care sunt în stradă de mai bine de trei luni. Din păcate, marile trusturi de presă, televiziunile cu acoperire națională, tac și nu spun nimic. Motivul? Clauzele contractuale de publicitate de valori exorbitante încheiate cu firma care vrea să exploateze aur cu ajutorul cianurilor.
Reșițenii au arătat că le pasă. O primă întâlnire ca între prieteni a avut loc în 27 octombrie când oamenii s-au cunoscut, au discutat și au pus la cale un plan de acțiune. Astfel, de la instituțiile abilitate au fost obținute autorizațiile necesare iar duminică, aproximativ 60 de oameni au strigat la unison ,,Nu cianurilor, nu morții, nu poluării, nu distrugerii mediului și otrăvirii cu cianuri a unei regiuni de mii de km pătrați în una din cele mai frumoase și încărcate de vestigii istorice zone din România: Munții Apuseni. Unde mai pui că acolo vor fi distruse situ-urile arheologice de o importanță capitală pentru istoria românilor: galeriile romane precum și alte sit-uri din jurul Roșiei.
Cei mai aprigi contestatari au fost membrii faleriei de fotbal din oraș. Protestatarii nu i-au iertat pe politicieni și cei ce vând pe nimic ce a mai rămas din România; au strigat din toate puterile: ,,S-a dat șpagă barosană-pentru Roșia Montană!” „Uniţi, salvăm Roşia Montană!”, „Banatul susţine Ţara Moţilor – Împotriva hoţilor!”, „Voi ne distrugeţi natura, – Noi rămânem cu cianura!”.
În afara acestei probleme, un accent deosebit s-a pus pe problema economică a zonei. Este la mintea cocoșului că nimeni nu va mai cumpăra produse lactate obținute din laptele vacilor sau oilor care vor paște în zona Apusenilor fiindcă miile de tone de cianură ce se vor dispersa în aer sau se vor infiltra in sol, prin circuitul natural al apei, vor ajunge și în componența furajelor sau a apei consumate de animale.
Protestatarii au spus că nu vor renunța la acțiunea lor atâta timp cât cred în ea și mai ales, că vor rezolva ceva prin protestele lor. Banatul sare în ajutorul moților din Apuseni.
Să nu uităm de un fapt peste care presa centrală la care s-a cumpărat publicitate, a trecut foarte ușor: accidentul cu cianuri de la Cetrej. În 30 octombrie, s-au împlinit 42 de ani de la producerea accidentului minier ce a dus la moartea a 89 de persoane din localitatea hunedoreană Certeju de Sus.
Pe 30 octombrie 1971, la ora 4:55, digul de la exploatarea Certeju de Sus s-a rupt. Un val acid de steril cu cianuri de 300.000 mc, s-a revărsat din iazul de decantare și a înghițit șase blocuri de locuințe, un cămin cu 30 de camere și 4 locuințe individuale, ucigând 89 de oameni în doar 15 minute. Cea mai mare tragedie pe timp de pace din anii ’70 a fost minimizată de comuniști pentru a nu fi declarată zi de doliu național. Nimeni nu a fost niciodată condamnat.
Ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării aurifere Certej, a provocat cea mai cumplită tragedie pe timp de pace din anii ’70.
Opt posibile cauze au fost luate în calcul: de la cârtițe la mișcări tectonice. S-a reținut însă că pierderea în timp a stabilităţii masivului de steril pe una din laturi ca urmare a creşterii peste limita critică în înălţime a dus la producerea accidentului. În urma cercetărilor de natură tehnică și a anchetei pentru identificarea responsabililor accidentului, dosarul a fost închis fără condamnări. Este cunoscut faptul că principalele cauze care au determinat accidente miniere în ultimii 25 de ani sunt ruperea sau distrugerea barajului iazului de decantare sau deversarea, în cazul unor precipitaţii abundente, peste coronamentul iazurilor de decantare. Este cazul și accidentului minier cu cianuri de la Baia Mare din anul 2000.
