VIDEO Caras Severin – Elveția României, dar cu destinații de weekend prea puțin promovate si infrastructura praf

Datele statistice indica o creştere a numărului de turişti în Caraş-Severin dar, atât specialiştii în domeniu cât şi autorităţile, susţin că judeţul încă nu este sută la sută pregătit să-i primească la standarde ridicate. Numărul turiştilor care ajung în Caraş-Severin este în creştere constantă în ultima perioadă dar, susţin specialiştii, este departe de potenţialul pe care îl are judeţul din punct de vedere al obiectivelor de vizitat. Aceasta deoarece, din punctul de vedere al facilitaţilor este, încă, deficitar.

 Clisura Dunării este una dintre zonele care, deşi a avut grad de ocupare de sută la sută în această vară, suferă la capitolul turism durabil. Autorităţile încearcă să pună la punct un plan comun de dezvoltare.


Cascada Bigăr, Cheile Nerei, morile de la Rudăria, zona Semenic-Crivaia, Muntele Mic, Poiana Mărului sau staţiunea Băile Herculane sunt alte câteva repere importante pe harta turistică a judeţului Caraş-Severin. Sa nu mai pomenim Herculanele. Despre SEmenic, putem vorbi acum doar la trecut cu gandul si cu speranta ca cei cativa temerari care au mai ramas acolo sa mai aiba puterea de a rezista pe munte in conditia in care nu-i sprijina nimeni si doar li se pun bete in roate.

Discutia de mai jos a avut loc cu ceva timp in urma, peste un an, in biroul unui inalt functionar, foarte inalt, din administratia publica a judetului. Printre altele, la un moment dat, cineva a spus: ,,Domnule X-ulescu, avem un judet frumos! Păcat că nu se prea face nimic pentru a afla și alții ce avem aici în partea asta de lume, ce frumuseți naturale și ce peisaje sunt în Caraș Severin”. Iar răspunsul, marelui funcționar” a fost: ,,Asa, si ?”
Deci, fără cuvinte. Oricum – cuvintele sunt de prisos fiindcă domnul respectiv nu mai este. Pe funcție. Si nici in administratia judetului. Si nici liber.

Se apropie vremea vacanței de iarna și a concediilor de schi. Toată lumea visează la oaze de liniște și relaxare totală. Și pentru că de multe ori concediul fie e prea scurt pentru a alege destinații îndepărtate, fie este mai târziu decât am avea nevoie, sau prea scump, putem alege destinații apropiate, weekend-uri în zonele frumoase din județ. Am auzit des expresia ”Caraș-Severinul este unul dintre cele mai frumoase județe din țară”! Ideea este că nu este eficient si suficient promovat. Agențiile de turism nu au oferte pentru județ, iar instituțiile abilitate au făcut o promovare restrânsă și la nivel local/regional. S-au mai aruncat și bani pe așa numitele Centre de Informare Turistică unde de-abia dacă le trec pragul 4-5 turiști pe an și aceia sunt turiști rătăciți. Dar, asta acolo unde turistul are norocul să prindă deschisă clădirea câteva minute – probabil pentru aerisire sau să facă curățenie. Se stie foarte bine că acestea sunt închise fiindcă nu sunt bani pentru plata unui angajat. Acolo unde s-a găsit ceva la buget pentru a agaja un om, acesta – fie nu este de găsit la muncă fiindcă este fiul, nora, nepoata, sora, cumnata sau pila primarului sau a unui mahăr de la județ, fie habar nu are pentru ce este pus acolo.

Despre faptul că aceste ,,puncte de dezinformare” turistică sunt total ineficiente si că au efectul apei sfintite asupra anemonelor, o să vorbim în altă zi. Sau că au fost construite total aiurea, fără nici o noimă sau logică fiindcă în zona respectivă, nu este de fapt nici o zona turistică de interes general in care sa ai ce vedea ca sa fi informat. Că baba Stanca din capatul satului dă pe gât două litre de răchie in două ore sau că lui Sofronie i-a scos cloșca un pui cu două capete – îmi pare rău – dar astea nu sunt informații turistice. In fine, vorbim altă dată despre asta. Si in plus, ce ar mai fi de vizitat este omorat parca voit de calitatea drumurilor. Ori, in conditia in care cel ce face turism este un om cu bani si precis ca are si o masina scurta, este greu de crezut ca strainii vor veni sa-si rupa masinile prin gropile si craterele Caras Severinului. Tocmai aceste drumuri ar putea fi catalogate ca fiind monumente bale hotiei, nepasarii si jafului la care a fost supus judetul si romania aproape 30 de ani.

În schimb, în Caraș Severin locurile demne de văzut și vizitat sunt multe și minunate, locuri in care cine a fost o dată, vrea să revină. Dacă renumitele Cascade ale Beușniței, Ochiul Bei, Cascada Bigăr sau Morile de la Rudăria sunt cunoascute prin promovarea pe rețelele de socializare de către alții sau străini, Cascada Vânturătoarea, Peștera lui Adam, Grota Haiducilor, Cheile Corcoaia de la Cerna sat, Barajul Iovanu, sunt locuri despre care doar cei foarte pasionați de ieșiri în aer liber vorbesc și le cunosc. Ele sunt cunoscute de localnici, dar nu este destul. Nu există o promovare concretă și extinsă. Nici măcar Cascadele Beusnitei sau morile de la Rudaria nu au parte de o promovare așa cum ar merita-o. Ce să mai vorbim de Pestera Comarnic sau de cascada Moceris?

Pentru cei care doresc să-și hrănească sufletul și privirea cu miracole de natură și spiritualitate, mai există posibilitatea turismului religios: Mănăstirea Nera, Mănăstirea Piatra Scrisă sau Mănăstirea Călugăra. Este adevărat că unele biserici și unii preoți organizează excursii de o zi cu enoriașii, dar astea sunt mai degrabă ,,schimburi de experiantă” intre credincioși. Turismului adevărat nu i se acordă nici o atenție, sau aproape deloc. Credincioșii fac zeci de km doar pentru a participa la serviciul religios și atât. În schimb, am avut o experiență deosebit de plăcută într-o asemenea excursie organizată de părintele Popovici de la Parohia Ortodoxă din Câlnic. Excursia era de fapt la Mănăstirea Prislop, dar până a ajunge acolo, autobuzul a oprit la Portile de Fier ale Transilvaniei, a oprit la Sarmizegetuza, a orit la Densus și la Pesteana la o colectie de obiecte populare.

Nu mai intră în discuție drumețiile prin pădurile încă nedefrișate ale județului și zonele cu rezervație naturală unde există cabane modernizate, păstrăvării sau zone de agrement. Muzeul și colecția Lucaci de la Bocșa, colecția de minerale Constantin Gruescu de la Ocna de Fier, Sfinxul Bănățean de la Topleț, Semmeringul Bănățean, Oravița cu toate minunile ei (teatru, farmacie, tunel, gara, ștrand, etc), tunelul iubirii de la Obreja, castrul roman de la Jupa, parcurile de sculptură monumentală din Caransebeș, Trei Ape, Gărâna, Semenicul, Valiugul, TransBănățeanul, Poiana Marului, Muntele Mic, situ-ul roman de la Zăvoi, barajul și zona de agrement de la Rusca Teregova și câte altele și altele.

Mai sunt multe de făcut în domeniul turismului în această zonă binecuvântată cu natură și locuri virgine, dar până când ceea ce zace în proiecte pe hârtie să fie și materializat, nu ne rămâne decât să ne promovăm singuri locurile natale. Lista rămâne deschisă, cititorii le pot amniti și noi vom face zilnic câte un UPDATE cu ce ați mai amintit dv.

Comentarii

comentarii