In 12 ani România va pierde tot terenul arabil – cu ajutorul clasei politice

In 12 ani România va pierde tot terenul arabil. Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. Şi a patra sau a cincea din lume care a vândut cel mai mult din pământul său. Liberalizarea pieţei funciare pentru cetăţenii Uniunii Europene s-a făcut în aşa manieră încât România este cea mai permisivă ţară din Europa în privinţa vânzării terenurilor arabile către străini,  potrivit Transnational Institute şi Land Matrix.

Străinii au cumpărat în România un milion de hectare de teren agricol în mai puţin de doi ani şi jumătate, scrie jurnalul.ro.

Clasa politică de la Bucureşti a creat un sistem economic şi legislativ în care oamenii sunt obligaţi să-şi vândă pământurile. În mai puţin de doi ani străinii au cumpărat un million de hectare de pământ. Dacă se continuă cu aceeaşi legislaţie şi fără o reformă agrară în care ţăranului să i se creeze mecanisme financiare şi piaţă de desfacere, România va pierde în 12 ani tot pământul arabil.

„Suntem singura ţară din Europa, din cele 28, în care cumpără cine vrea, cât vrea, fără nicio restricţie. Şi a patra sau a cincea din lume care a vândut cel mai mult din pământul său. Olanda, Germania, Italia au legislația în aşa fel, încât accesul este liber străinilor, însă condiţiile de aplicare ale legii sunt de aşa natură, încât nu se poate cumpăra. Dar pot să spună la noi vânzarea e liberă, dar e declarativ, când să cumperi efectiv, vezi că nu se poate”.

Afirmația de mai sus aparține lui Laurenţiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Acesta a mai adaugat ca intre 1990 şi 2014 străinii au achiziţionat un milion de hectare de teren arabil înfiinţând firme în România, iar după 1 ianuarie 2014, când s-a liberalizat piaţa funciară, au mai cumpărat încă un milion de hectare. Aceste estimări ale producătorilor români se bazează pe datele culese din România, dar și din bazele de date internaționale, pentru că în România nu există statistici oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole. Acest lucru a fost remarcat şi de Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană, dar și de fundațiile private din SUA și Europa.

Români sunt încurajaţi să vândă cu preţuri de 4.000-5.000 de euro hectarul, deşi pământul e cel mai bun din Europa. În Germania și Franța un hectar de teren agricol costă, în medie, 30.000 de euro, iar în Olanda, 80.000 de euro.

Străinii controlează deocamdată patru din cele 10 milioane de hectare de teren arabil pe care le are România. Laurenţiu Baciu a explicat că între 1990 şi 2014 străinii au achiziţionat un milion de hectare de teren înfiinţând firme în România, dar din 1 ianuarie 2014, odată cu liberalizarea pieței funciare, au mai cumpărat încă un milion de hectare.

Bulgarii şi ungurii au spus „NU!”

Vecinii noștri bulgari și unguri au impus o serie de condiții care să descurajeze cumpărătorii străini. Investitorul trebuie să aibă cetățenie și reședință în țara respectivă ca să poată achiziţiona tere­nuri agricole. E drept că pentru aceste iniţiative Comisia Europeană a deschis împotriva lor procedura de infringement, însă reușesc să câștige timp și să-și conserve pământul până ce mai cresc prețurile și interesul pentru cumpărare se va diminua.

In 12 ani România va pierde tot terenul arabil. Transnational Institute, finanţat de Comisia Europeană, dar şi Land Matrix au descoperit că România a făcut printre cele mai multe tranzacţii funciare din Europa. Doar la Botoşani, într-o singură săptămână, un fond de investiţii a cumpărat 10 mii de hectare. Transnational Institute mai arată că mărimea agroholdingurilor este fără precedent în Uniunea Europeană. Maria Group, de exemplu, aparţine oamenilor de afaceri libanezi Sarkis Sarkis şi Laoun Youssef. Se întinde pe o suprafaţă de 65.000 ha, majoritatea terenului e în județul Călărași. Afacerea are port propriu, abator de sacrificare şi exportă carne și cereale în Orientul Mijlociu și Africa de Est.

Citește articolul complet pe jurnalul.ro

Comentarii

comentarii