Sanziene -Cosanzene pe plaiurile Banatului Montan VIDEO
În 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele. Sărbătoarea este în aceeaşi zi cu cea a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Cele două s-au contopit într-una singură. Odată cu sosirea zilei de 24 iunie, scade lungimea zilei şi se măreşte noaptea. I se mi zice şi „mare răscruce în drumul soarelui”. Începând de azi, se usucă rădăcina grâului odată cu coacerea spicului. Tot în 24 iunie, răsare pe cerul nopţii constelaţia Cloşca cu Pui, florile îşi pierd mirosul, dar au cea mai mare putere de leac. Ţăranii mai spun că acum cucul încetează să mai cânte și apare licuriciul.
În calendarul popular, ziua Sânzienelor este un moment al solstiţiului de vară, marcat de numeroase credinţe şi practici magice. Astfel, oamenii nu ar trebui să se uite în această zi către soare, căci vor orbi sau ii va durea capul tot restul verii. Florile galbene de sânziene purtate la brâu sau sub forma de cunună, asigură căsătoria cu o fată frumoasă şi bogată. Păstrate în casă la icoană, daca nu se ofilesc până dimineaţa, acestea vor aduce noroc.
Bătrânii spun că în miezul nopţii de Sânziene, doar pentru câteva momente, iarba-fiarelor înfloreşte. Cu ea se pot descuia toate încuietorile şi tainele. Se spune că datorită acestei calităţi, floarea fiarelor, sau floarea de ferigă cum i se spune în alte părţi, este căutate în special de tâlhari. Floarea de ferigă, se spune că este albă şi strălucitoare şi aduce celui ce o culege mare noroc. Duhuri nevăzute o păzesc cu străşnicie şi îţi trebuie mult curaj pentru a o găsi în pădurile de pe Muntele Semenic şi mulţi nu s-au mai întors de pe acolo.
În Banat, de Sânziene când se deschid porţile cerurilor pentru o clipă, tinerii şi fetele se duceau la anumite izvoare, mai cu seama la un lac ce izvorăşte pe muntele Semenic. Ei ziceau că se duc să afle acolo uşurare de toata durerea şi neputinţa.
O credinţă destul de răspândită este aceea a ursitului: fetele ce vor să-şi viseze ursitul nu au decât să dea fuga în grădină, să adune câteva flori de drăgaică şi să le pună sub pernă în noaptea de Sânziene, visându-şi astfel ursitul. Se obişnuieşte totodată ca fetele să se spele cu roua dimineţii. Fetele şi femeile se tăvălesc prin iarba plină de rouă pentru a avea sănătate.
Material in memoriam cuscra Stana Ursulescu, din Rusca Teregova.
