Bomba cu cianuri de la Certej a explodat,prima victimă- directoarea ARPM Timiș demisă
Acordul de mediu pentru prima exploatare minieră cu cianuri de pe raza regiunii Vest a făcut deja o victimă. Ministrul Rovana Plumb a cerut demiterea directoarei Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Gabriela Lambrino. 1.653 de tone de cianură pe an, timp de 16 ani, vor fi folosite pentru extragerea aurului şi argintului de la Certej, judeţul Hunedoara. Reziduurile cu otrăvuri şi metale grele vor fi decantate într-un iaz întins pe 63 de hectare.
Acordul de mediu pentru prima exploatare minieră cu cianuri de pe raza Regiunii Vest, mai exact a zăcământului de aur şi argint de la Certej, judeţul Hunedoara, a fost emis încă de la începutul lunii iulie, însă scandalul mediatic legat de impactul devastator asupra mediului, clamat de câteva organizaţii ecologiste, a izbucnit abia în această săptămână.
„Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation prin intermediul societăţii Deva Gold a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România”, se arată în comunicatul dat publicităţii de către trei asociaţii, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation.
Ministrul a aflat abia acum…
Reacţia ministrului mediului, Rovana Plumb, a fost imediată, o primă măsură fiind solicitarea adresată Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, pentru demiterea Gabrielei Lambrino din funcţia de director al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara.
Totodată, Plumb „a dispus prin ordin verificarea, în regim urgenţă, a acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, judeţul Hunedoara, de către Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului”, aşa cum se precizează sec în comunicatul emis de minister, comunicat în care se mai spune că „dacă se va constata că acordul nu a fost emis în conformitate cu legea, acesta se va anula”.
Penibil este, însă, faptul că şefa Ministerului Mediu şi Pădurilor a aflat doar din presă despre acordul care fusese emis hăt, în 9 iulie, ba chiar postat încă de atunci pe site-ul ARPM Timişoara.
Proiectul de la Certej seamănă cu cel de la Roşia Montană
„Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
Proiectul de exploatare de la Certej este asemănător celui propus la Roşia Montană, fapt care explică mai bine luarea de poziţie din partea organizaţiilor ecologiste.
Exploataţia minieră de la Certej se întinde pe o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu, cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă, dar cu utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani!
Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber, având o întindere totală de 63 de hectare.
Acordul de mediu nu e echivalent cu dreptul de exploatare
Acordul de mediu nu înseamnă automat dreptul de a începe exploatarea, ci doar îndrituieşte compania Eldorado Gold Corporation să îşi amenajeze clădirile necesare activităţii, să pregătească iazul de decantare şi să tălăzuiască malurile acestuia.
Dreptul de exploatare poate fi acordat doar de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Precizările au fost făcute pentru „Renaşterea bănăţeană” chiar de către Gabriela Lambrino, directoarea care ar urma să elibereze funcţia ca urmare a acestui scandal: „Procedura pentru emiterea acordului de mediu a început încă din 2007 şi a avut două etape: una transfrontalieră şi una naţională. De acordul transfrontalier s-a ocupat ministerul, iar de procedura naţională, agenţia regională de mediu. Dosarul pe care l-am avut noi a fost foarte consistent şi cuprindea rapoarte legate de impactul asupra mediului, întocmite atât de specialişti români, cât şi străini. Un funcţionar nu poate contrazice un expert, iar dosarul conţinea toate documentele cerute de lege”
Ecologiştii se opun vehement exploatărilor miniere cu cianuri
Exploatarea aurului cu tehnologia care implică utilizarea cianurilor este controversată.
Organizaţiile ecologiste de pretutindeni o condamnă, din cauza impactului serios asupra mediului, dar cei mai mulţi dintre specialiştii în minerit o agreează, datorită rentabilităţii economice mult mai ridicate faţă de tehnologia tradiţională. Localităţi precum Certej (judeţul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuţii Magherăuş (Maramureş), Baia de Criş (Hunedoara), Roşia Montană (Alba) şi Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele din România în care sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul vremii, în aşa-numitul patrulater aurifer al României.
Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb.
preluare integrala/ renasterea banateana
citeste mai multe pe http://www.renasterea.ro/stiri-romania/actualitate/o-bomba-ecologica-cu-efect-intarziat.html