ALIMENTAȚIA ÎN TRATAREA BOLII CANCEROASE

Hrana joacă un rol esenţial în tratarea cancerului. Alimentaţia ideală al fi: 55% glucide, 30% lipide şi 15% proteine.

– Carnea. Ar fi bine să se consume doar de 2 ori pe săptămână; ideal – deloc. În trecut, la noi în ţară oamenii mâncau carne doar duminica sau la sărbători, dar astăzi se consumă zilnic şi sunt familii în care nu se găteşte fără carne. Consumul cărnii în tratarea bolii canceroase este foarte nociv, pentru că ea va furniza materie primă pentru formarea celulelor canceroase. Cu alte cuvinte, carnea este hrană pentru cancer. E bine deci să se consume foarte rar sau deloc.

– Grăsimile. Este suficientă o lingură de grăsimi pe zi (cam 30 g). Un sfert poate fi acoperit de carne şi trei sferturi de ulei vegetal. Grăsimile saturate se găsesc în unt, mezeluri, ouă şi carne. Dacă acestea se consumă în exces, creşte colesterolul rău în organism. Grăsimile nesaturate se găsesc în uleiurile vegetale, legumele oleaginoase şi peşte. Acestea contribuie la scăderea colesterolului şi fluidizează sângele. Se va evita la gătit grăsimea, cu excepţia uleiului de măsline sau palmier, care rezistă la căldură. Se poate folosi o linguriţă de unt.

Legumele proaspete. Acestea sunt surse de minerale şi vitamine şi vor constitui o parte însemnată din hrana zilnică. De asemenea, sunt foarte bogate în fibre. Ar fi bine să fie prezente la fiecare masă. Legumele de culoare galbenă sau roşie (morcovi, sfeclă, tomate, ardei) sunt foarte bogate în betacaroten, un element indispensabil în lupta contra bolii. Este bine ca acestea să fie consumate în cantităţi cât mai mari. Se preferă crude sau sub formă de sucuri, care de asemenea se vor putea consuma în orice cantitate și combinații, în funcţie de toleranţa individuală. Este bine să se folosească întotdeauna legume proaspete, crescute fără îngrăşăminte chimice şi cât mai aproape de timpul când au fost culese.

Fructele. Obligatoriu, se vor consuma de cel puţin două ori pe zi. Acestea sunt bogate în vitamine, minerale şi fibre. Conţin şi zaharuri, dar aproape toate conţin vitamina C, un foarte bun antioxidant. Căpşunile, cireşele, pepenii, piersicile conţin şi vitamina A, foarte utilă organismului, deci abuzaţi de ele. Cu cât se consumă mai multe fructe crude sau sub formă de sucuri obţinute în casă, la storcător (nu de la supermarket, cu conservanţi şi preambalate) cu atât se ajută mai mult la vindecare. Dacă aveţi balonări sau probleme intestinale, faceţi compot, dar fără zahăr. Este foarte bine să înlocuiţi definitiv zahărul cu mierea în alimentaţie. Siropurile de cătină, măceşe, coacăze sau afine se vor lua zilnic în doze de 2-3 linguriţe de către cei care fac tratamente contra cancerului (chimioterapie).

Fructe şi legume care ajută la vindecare: căpşuni, castraveţi, cătină, ceapă, cireşe, coacăze, dovleac, floarea-soarelui, grâu, lămâi, măcriş, nuci, orez, ovăz, pătrunjel, vinete, pepeni, prune, ridiche neagră, roşii, salată, sfeclă, soia, spanac, ţelină, usturoi, varză, vişine. Seminţele de caise, piersici, prune se consumă câte 10 pe zi, perioade lungi de timp. Acestea conţin vitamina B17 sau letril, foarte eficientă în tratarea cancerului. De asemenea, se vor consuma cât mai multe mere cu coajă şi seminţe zilnic. Acestea conţin quercitină.

Terapia prin dietă: există din ce în ce mai multe cazuri de vindecări datorate unei anumite diete. Boala canceroasă afectează întregul organism şi nu numai un anumit organ sau grup de celule, prin urmare e utilă orice dietă care ajută la refacere. Se vor elimina în primul rând toate grăsimile animale prăjite sau care au suferit un proces termic prin care au ajuns  toxice. Se vor înlocui cu uleiuri vegetale, consumate crude.

Zahărul va fi eliminat din alimentaţie şi înlocuit cu miere. Se vor consuma cât mai multe legume şi fructe proaspete sau cu minime transformări eventual sub formă de sucuri de legume şi fructe proaspete. Nu se admit conservanţii, aditivii alimentari şi alte adaosuri sintetice. Având în vedere că fructele şi legumele proaspete, în momentul în care se transformă în sucuri suferă un proces rapid de oxidare, este indicat să se consume cât mai repede. Aşadar, nu se vor prepara sucuri de legume şi fructe decât în cantitatea care se va bea imediat. În hrana zilnică se indică în special: cartofii copţi sau fierţi în coajă, roşiile crude, morcovii suc sau fierţi, fasolea verde fiartă, soia sub formă de lapte, cereale germinate de orice fel (grâu, orz, ovăz, orez, secară, porumb) în orice cantitate. Meiul germinat se poate da la orice tip de cancer. Este bine ca în dietă să fie incluse zilnic cel puţin 200 g de seminţe germinate, pe perioade lungi de timp. Acestea vor contribui la aportul de vitamine naturale, care vor ajuta la o mai rapidă redresare a organismului. De asemenea, acestea conţin o serie de minerale şi enzime utile organismului. Deci nu ezitaţi să le folosiţi. În cazul în care bolnavul nu dispune de o dantură sănătoasă, cerealele se pot măcina cu ajutorul unei râşniţe de cafea. Cantitatea este de minimum 200 g pe zi, administrate în cursul întregii zile. Bineînţeles că această cantitate se poate mări, în funcţie de toleranţa fiecăruia. Se poate chiar ca anumite mese să fie suplinite de acestea. Se vor consuma zilnic şi seminţe oleaginoase: floarea-soarelui, dovleac, soia, cânepă, susan. Dintre fructe, menţionăm toate fructele de pădure, fie crude, fie sub formă de suc sau, în caz de intoleranţă alimentară, sub formă de compot.

Apa plată sau minerală se va înlocui cu apă de la robinet sau de izvor. La 2 litri de apă, se rad mărunt 2 morcovi, 1 rădăcină de pătrunjel şi o felie de rădăcină de ţelină. Se lasă apoi apa pentru 24 ore, acoperită doar cu un tifon şi apoi se poate consuma fără nicio teamă, pentru că rădăcinoasele absorb substanţele toxice din apă, lăsând în schimb o serie de vitamine. Se bea după 24 ore (fără legumele depuse), la temperatura camerei.

Spălatul pe dinţi. Pentru că majoritatea pastelor de dinţi conţin fluor, este indicat să se pună pe periuţa de dinţi sare de bucătărie sau bicarbonat şi să se spele dinţii, clătind apoi cu apă. Apa cu sare este de fapt ser fiziologic şi nu este nocivă. Ea vă ajută să aveţi dinţii albi şi desfundă glandele salivare din cavitatea bucală.

Alimente cu proprietăţi anticancerigene

Alunele – sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care creează starea de spirit optimistă.

Ardeiul iute – determină secreţia endorfinei, substanţă care te face să te simţi bine.

Bananele –  conţin vitaminele grupei B şi minerale (potasiu, magneziu, fier) care dau energie.

Ceapa – are un conţinut ridicat de herceptină (substanţă anticancerigenă) ce poate suprima celulele maligne înainte ca acestea să devină tumori.

Conopida, varza, hreanul, broccoli, ridichile, ţelina, guliile – conţin carotenoizi, substanţe ce pot preveni şi reduce riscul de formare a tumorilor canceroase.

Curmalele – sunt o sursă naturală de serotonină, care mai este numit şi hormonul fericirii, substanţă ce va crea o stare generală mai bună.

Merele conţin  quercitină, o substanţă care împiedică transformarea canceroasă a celulelor prostatei şi încetinesc boala. Quercitina blochează efectul cancerigen al hormonilor masculini.

Morcovii, dovleceii – conţin betacaroten care, gătit, este mai uşor absorbit de organism.

Pepenele galben, spanacul sunt surse bogate de vitamina A, betacaroten şi vitamina C, au valoare calorică scăzută şi conţin fibre vegetale utile tratamentului.

Varza – scade riscul de cancer colorectal.

Tonul, somonul, sardinele, macroul – au conţinut ridicat de acizi graşi Omega-3, care ajută sistemul imunitar, împiedicând metastazele.

Tărâţele de grâu – conţin fibre alimentare, previn cancerul de colon.

Tărâţele de porumb, grâu, orez ovăz – asigură protecţia împotriva agenţilor cancerigeni.

Alimentele bogate în vitamina A,C, E şi seleniu – factori de prevenire a  cancerului.

Vitamina B17 (letril) – ajută atât preventiv cât şi la tratarea cancerului. Se găseşte în: sâmburi de caise, mere, cireşe, piersici şi prune. Se recomandă 10 sâmburi de caise pe zi.

Berea fără alcool este foarte bună în tratarea cancerului, susţin cercetătorii japonezi.

Dieta – pentru că este foarte important ce şi cum mâncăm în timpul tratării bolii, vom arăta cam cum ar trebui să arate o dietă pentru orice afecţiune canceroasă.

Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră şi confecţionată din fibre naturale. La fel, pijamaua şi lenjeria de pat. Înainte de culcare, e bine să se facă o plimbare uşoară, care va contribui la un somn profund. Nu e bine să se obişnuiască administrarea de somnifere pentru că, odată învăţat cu ele, organismul va cere din ce în ce mai multe. Un duş înainte de culcare, care se termină de fiecare dată cu un duş rece, scurt, este de preferat unui somnifer. De asemenea, dacă este cazul, pentru un somn liniştit, se pot lua ceaiuri şi preparate din plante medicinale.

Somnul este foarte important, pentru că în timpul somnului organismul lucrează pentru vindecare. De aceea, este bine să fie respectat şi să înceapă la orele 22:00 cel mai târziu. Cel mai bun somn este cel de dinainte de miezul nopţii.

Dezintoxicarea organismului este indispensabilă şi obligatorie înaintea oricărui tratament. În decursul prelucrării alimentelor, în corp, se acumulează o serie de substanţe ce trebuie eliminate înainte de a începe un tratament. Dacă nu se începe tratamentul cu o dezintoxicare serioasă, acesta nu-şi va atinge ţelul. Clismele, purificarea corpului prin alimentaţie exclusiv vegetariană, sucurile de legume şi fructe, ceaiurile diuretice şi laxative sunt tot atâtea metode de dezintoxicare. Prin urmare, începeţi orice tratament cu dezintoxicarea şi veţi avea mult mai multe şanse de reuşită.

Postul este foarte important pentru tratament. Un bolnav n-are cum să se vindece dacă nu ţine din când în când post. Un post negru, timp în care nu se bea decât apă şi eventual sucuri de legume şi fructe, se va ţine săptămânal.

Constipaţia. Chiar dacă nu e o boală, constipaţia duce la agravarea multor afecţiuni. Efortul în timpul defecaţiei pe durata tratamentului trebuie eliminat, pentru că poate contribui la agravarea bolii. Acest lucru se va face numai prin alimentaţie şi prin tratamente naturiste, şi niciodată cu chimicale sau medicamente de sinteză.

Surseaici și aici

S-ar putea să-ţi placă şi:

MIT ŞI ADEVĂR DESPRE UNELE ALIMENTE

Nuci, alune și semințe

Hrana vie – Ernst Günter

Terapii naturale anticancer

Obezitatea și slăbirea

Publicat de Frumoasa verde la 21:44 2 comentarii:

Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Linkuri de întoarcere către această postare

Categorii: Alimentația sănătoasă, Totul despre cancer

Reacții:

duminică, 7 august 2016

Sarea în bucate

 

SAREA ÎN BUCATE

Dacă vă simțiți confuz(ă) după ce ați citit nenumăratele mesaje din mass media și de pe Internet despre ce alimente și suplimente sunt bune sau rele pentru dumneavoastră, consolați-vă cu ideea că nu sunteți singur. Mulți oameni nu știu ce să mai ia de bun din bombardamentul de informații contradictorii care se fac publice în ziua de azi. Partea proastă este aceea că omul obișnuit, fără studii în domeniul nutriției, va alege întotdeauna acele recomandări care se potrivesc cu gusturile și obiceiurile lui alimentare. Dacă va citi, de pildă, un articol despre pericolele sării și unul despre binefacerile acesteia, el va continua s-o folosească cu și mai mare încredere, pentru că, oricum, a fost învățat de mic că o mâncare fără sare n-are niciun gust. Logica lui imediată va fi aceasta: Dacă nici experții nu se pot pune de acord cu ce e bun și ce e rău pentru sănătate, atunci nimeni nu știe sigur cum stă treaba, așa că nu contează ce și cum mănânci. Oricum, bolile sunt o fatalitate de care, mai devreme sau mai târziu, nimeni nu scapă.

Realitatea e mai puțin simplă. Sarea nu e sare și-atât. Puțini știu că există sare bună și sare rea. Iar și mai puțini știu că, de fapt, noi nici n-avem nevoie să adăugăm sare în mâncare. E doar un obicei, perpetuat în timp, probabil de pe vremea când am început să mâncăm carne, care, știm cu toții, fără sare n-are niciun gust. Prin urmare, dacă nu putem renunța la acest obicei, măcar să alegem sarea mai sănătoasă.

Ca și zahărul alb și făina albă, sarea albă este, practic, un produs rafinat, fără nicio valoare nutritivă. Ca s-o facă mai puțin perisabilă și să-i extindă valabilitatea la raft, sarea a fost complet devitalizată, adăugându-i-se în același timp substanțe care sunt toxice pentru organismul uman și care, prin urmare, n-au ce să caute în dieta noastră. Sarea rafinată este un produs chimic, golit de toate mineralele și oligoelementele pe care le conține în mod natural sarea. Mai mult, acestei sări i s-au introdus o serie de aditivi artificiali, printre care ferocianură de sodiu (E-535), ferocianură de potasiu (E-536) și silicat de aluminiu (E-559), cu rol de antiaglomeranți. Sarea de masă rafinată poate provoca creierului nostru aceleași efecte ca monoglutamatul de sodiu (E-621), care are proprietăți adictive (creează dependență) și produce leziuni pe creier. Ceva de care, în mod sigur, vrem să ne ferim. Cel mai important mineral care lipsește din sarea rafinată este magneziul, necesar, între altele, pentru echilibrul hormonal, metabolizarea calciului, fosforului, sodiului, potasiului și vitaminei C, ca și pentru producția de insulină.

Vestea bună este că există (încă) în comerț și tipuri de sare naturală, benefică organismului nostru. Pe primul loc se situează sarea de Himalaya, care conține peste 80 de minerale esențiale, între care magneziu, calciu și potasiu. Acestea ajută corpul să-și păstreze ph-ul alcalin și nu influențează aproape deloc tensiunea arterială. Pe locul doi aș pune sarea de mare (nerafinată!), bogată în iod natural, un mineral care nu este produs de organismul nostru, și care este important nu numai pentru buna funcționare a tiroidei, ci și a hormonilor. Iodul natural are proprietăți antibacteriale, antiparazitice, antivirale și anticancer. În sfârșit, nici sarea noastră grunjoasă, de ocnă, nu-i mai prejos. Încă se mai poate cumpăra toamna, în sezonul murăturilor, din piețe, și are prețul cel mai mic. Râșniți-o în râșnița de cafea și folosiți-o! Moderat, dar cu încredere. Și un ultim pont: nu adăugați niciodată sarea în mâncarea fierbinte: îi anulați toate proprietățile.

SAREA DE BUCĂTĂRIE SAU CLORURA DE SODIU
Dr. Călin Mărginean

Consideraţii generale cu privire la substanţă

Formulă chimică: NaCl (clorură de sodiu)

Masă moleculară: 58,5

Este o SARE derivată dintr-un acid puternic (HCl) şi o bază puternică (NaOH). Caracter neutru

  • Moleculă mică, formată dintr-un metal alcalin, extrem de reactiv (Na) şi un halogen (Cl)
  • Legătura dintre metal şi nemetal este puternică, de tip ionic
  • Formează cristale de culoare incoloră, ce se amestecă în orice proporţie cu apa, fiind din acest motiv şi foarte higroscopică; se dizolvă şi în unii solvenţi organici polari
  • Gust sărat (de unde-şi trage şi numele), datorat în cea mai mare clorului
  • Se extrage din mine, prin diverse metode („a saramurii”…), sau prin evaporarea apei de mare; rezultă şi prin diverse reacţii de laborator
  • În România, zăcămintele de sare se numesc OCNE, iar muncitorii OCNAŞI
  • În unele zone (Africa occidentală) sarea a fost folosită timp de secole drept monedă de schimb, fiind foarte rară
  • Utilizări: industria alimentară (dă gust specific mâncării, conservant, pentru murat…), industria chimică de sinteză (a sodei caustice, a celei calcinate, obţinerea Na metalic, a Cl2, tăbăcărie, diverse sinteze chimice…)

BIBLIA abundă în pasaje referitoare la SARE

  • Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu SARE, ca să ştiţi cum să răspundeţi fiecăruia (Coloseni 4,6)
  • SAREA e bună, dar dacă-şi pierde gustul ei, prin ce i se va da înapoi acesta? (Luca 14,34)
  • Voi sunteţi SAREA pământului (Matei 5,13)
  • Să aveţi SARE în voi înşivă şi să trăiţi în pace unii cu alţii (Marcu 9,50)
  • Pentru că fiecare om va fi SĂRAT cu foc şi orice jertfă va fi sărată cu sare (Marcu 9,49)

ÎNŢELEPCIUNEA POPULARĂ a considerat SAREA de o importanţă covârşitoare, incluzând-o în proverbe

  • SAREA-i bună la fiertură, însă nu peste măsură
  • Nu e meşteşug a găti mâncare, ci e meşteşug a o găti din SARE
  • Ca SAREA-n bucate
  • Mănânci un sac de SARE cu un om şi tot nu-l cunoşti
  • Decât pâine cu unt şi mă uit în pământ, mai bine pâine cu SARE şi mă uit la soare
  • Cum SĂREZI, aşa mănânci
  • Îi făgăduieşte marea cu SAREA şi-i dă ce curge pe apă
  • Linguşirea se lipeşte unde SAREA lipseşte
  • Nimeni nu-ţi pune SARE în mămăligă
  • SARE până nu cere, să nu-i dai cuiva

Cuvântul „SARE” poate avea mai multe sensuri, în funcţie de particula care-l însoţeşte

  • De bucătărie: NaCl, denumirea populară
  • Gemă: forma de NaCl din zăcământ
  • De mare: amestec de săruri rezultate în urma evaporării apei de mare, cu predominanţa netă a NaCl. Utilizaţi-o!
  • Amară: sulfatul de magneziu (MgSO4)
  • Seignette: tartratul dublu de potasiu şi sodiu
  • De măcriş: combinaţie de acid oxalic şi oxalat acid de potasiu
  • De lămâie: acidul citric (E 330)
  • Fără sodiu: amestec de KCl, MgCl2 şi NH4Cl
  • Potasică: îngrăşământ agricol format din KCl şi alte două componente: silvinit şi kainit
  • De baie: NaCl 96-99% + agent de spumare 1-4%
  • Săruri: denumire generică, dată unor substanţe rezultate în urma reacţiei unui acid cu o bază

Metabolismul SĂRII în organism

  • Corpul absoarbe Na+ la nivelul duodenului (cea mai mare parte) prin mecanism activ, printr-o „pompă de sodiu”, cu mare consum energetic, cale pe care se absoarbe şi glucoza (la fiecare atom de Na, o moleculă de glucoză)
  • Organismul are capacitatea să reabsoarbă Na+ la nivelul rinichiului
  • Fiecare ion de Na+ este urmat pasiv de un anion de Cl
  • În general, absorbţia este strict dependentă de aport
  • Eliminarea sa se face preponderent pe cale renală şi secundar prin transpiraţie, sau scaun
  • Necesarul zilnic este de 2-3 g de NaCl (unii susţin că ar fi şi mai scăzut !), dar cantitatea este frecvent, cu mult depăşită (10-15 g/zi)
  • Există persoane care răcesc mâncarea adăugându-i sare (Banat, Ardeal) cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii lor
  • Na+ este un cation extracelular, celulele organismului ţinând cu orice preţ să-l scoată din celulă, pentru aceasta consumând o mare cantitate de energie

Funcţiile Na+ în organism

  • Asigură diferenţa de potenţial transmembranar, alături de K+
  • Asigură conducerea influxului nervos
  • Are o capacitate deosebită de a reţine apa în corp, iar în exces, determină creşterea tensiunii arteriale sau/şi edeme
  • Este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului nervos central şi a inimii
  • Asigură volumul şi calitatea mediului intern. Un atom de Na+ este capabil să reţină 8-12 molecule de apă
  • Menţine permeabilitatea normală a membranelor celulare
  • Surse: larg răspândit în cereale, legume şi fructe, la valori de sub 100 mg/100 g produs, cu excepţia spanacului (510) şi a ciupercilor (200). Toate alimentele de origine animală conţin cantităţi de Na+ superioare valorii de 100 mg%, dar mai ales lactatele!
  • Tratamentul diuretic intempestiv, transpiratul abundent şi dieta hiposodată produc stări asociate cu deficit de Na+
  • Există grupe populaţionale (rasa neagră) care au o capacitate înăscută de a reţine sarea => risc de hipertensiune arterială (HTA) la un consum normal

Funcţiile CL în organism

  • Din el, stomacul face acid clorhidric, pentru a asigura pH-ul optim al digestiei
  • Esenţial pentru transmiterea influxului nervos
  • Intră în structura multor proteine structurale
  • Surse (mg/100 g produs): ciuperci (800), smochine (55), vinete (50), coacăze negre (15), alune, salată, mere, pere, grepfrut, orez, piersici, struguri, caise

Excesul de SARE (prin alimentație) poate genera multiple dereglări în organism

  • Creşte pofta de mâncare, iar până la exces ponderal/obezitate este numai un pas
  • Creşte volumul circulant, cu risc de edeme
  • Risc major de hipertensiune arterială: se ataşează de peretele vascular, absoarbe apă şi „umflă” vasele spre înăuntru
  • Ateroscleroză
  • Creşterea acidităţii gastrice cu risc ulcerogen
  • Suprasolicitarea funcţiei renale
  • Scade durata medie de viaţă
  • Creşte riscul de cancer, în special gastric
  • Osteoporoză

Sfaturi utile!

  • Reducerea cu 1/3 a consumului de sare se asociază cu creşterea duratei de viaţă cu 6-7 ani (studiu finlandez) => numărul de ani ai vieţii dvs. va fi invers proporţional cu cantitatea de sare pe care pe care o ingerați! În acest sens, nu folosiţi preparatele care conţin E-621 (glutamat monosodic)!
  • „Dacă vreţi să fiţi sănăto(a)s(ă) nu puneţi niciodată solniţa pe masă!”
  • Atenţie la SAREA ASCUNSĂ din: produsele de panificaţie, murături, mezeluri, conserve…
  • DOAR DACĂ sunteţi hipotensiv(ă) şi DOAR DACĂ aveţi manifestări de intoleranţă (cefalee, vertij, leşin…) creşteţi uşor consumul de sare, dublat de un consum sporit de lichide
  • Evitaţi sarea iodată! Conţine iodat de potasiu (KIO3), agent pro-oxidant periculos. Dacă aveţi deficit de iod, utilizaţi iodură şi nu iodat de potasiu/sodiu!!!
  • Evitaţi murăturile: conţin histamină, multă sare ascunsă şi sunt un aliment acid
  • Evitaţi magazinele/restaurantele fast-food, dar mai ales evitaţi să treceţi cu copiii pe-acolo. Gusturile se pervertesc uşor, dar se reeducă cumplit de greu, adesea niciodată!

Sursa: http://drcalinmarginean.blogspot.ro/2011/05/sarea-de-bucatarie-sau-clorura-de-sodiu.html

Pe aceeași temă citiți și articolele:

Sarea – adevăruri pe care trebuie să le afli

Sarea – diamantul ascuns

NR.
Acestea sunt doar informatii de interes general si informativ. Orice sfat sau tratament, il ofera medicul.

http://frumoasaverde.blogspot.ro/search/label/Alimenta%C8%9Bia%20s%C4%83n%C4%83toas%C4%83

 

 

Comments

comments

Powered by Facebook Comments