25 de ani de la căderea Zidului Berlinului
La 9 noiembrie 1989, în urmă cu 25 de ani, cădea simbolul Războiului Rece din Europa, Zidul Berlinului. Construit începând cu 13 august 1961 pentru a opri emigrația din Republica Democrată Germană spre Berlinul de Vest, Zidul Berlinului a reușit să ajungă un simbol al divizării bătrânului continent, a occidentului de Europa comunistă. Zidul Berlinului a devenit parte a istoriei sumbre a Războiului Rece european, fiind totodată și locația în jurul căruia au murit împușcați de forțele de ordine est-germane un număr de 239 de persoane. Se consideră că au existat de-a lungul timpului aproximativ 5.000 de tentative de evadare.
Astăzi, în mare parte, acest Zid al Berlinului nu mai există, doar bucăți mici din el fiind păstrate ca martor al unei existențe zbuciumate din a doua parte a secolului trecut, dar și ca memoriale în amintirea celor care au visat libertatea, dar care nu au mai ajuns-o.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și cu secția germană a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin marchează împlinirea celor 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, luni, 10 noiembrie, începând cu ora 15,30, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, Reşiţa, prin prezentarea unui film video la tematica dată. Manifestare este realizată în colaborare cu Consulatul German din Timișoara, de unde provine filmul prezentat.
Erwin Josef Țigla
Aici nu este vorba doar de gard. Daca privim orsaul din perspectiva propria batatura desigur ca nu este o problema mai ales multora ne place gardul si acest al meu de factura rurala. Pentru ca zona acesta sa nu mai fie doar consumatoare de bani din buzunarul nostru spatiul din jurul Casei poporului trebuie sa devina util si valorificat ca spatiu public si nu gradina Palatului in care avem si noi voie sa zburdam liber. Eliminarea gardului implica si rezolvarea spatiului din jur ce este abandonat si mort ,tocmai din aceasta cauza, si conectarea directa prin parcul izvor cu zona centrala aglomerata ce se afla la zece minute de mers pe jos daca ai avea pe unde. Nu este un moft este chiar o dovada de civilizatie de modernizarea a societatii romanesti. Este interesant sa ne uitam la personajele ce apara gardul si la argumentele acestora si la cei ce il sustin. Costul daramatului este nesemnificativ fata de banii pe care ii pierde economia orsaului prin existenta lui fara sa-i punem la socoteala muntele de bani pe care i-am ingropat acolo in ultimii 30 de ani. Felicitari iubitorilor de gard