Au început incendiile de vegetaţie provocate de săteni VIDEO

În loc să î-şi curate terenurile şi sa le îngrijească aşa cum cere APIA, sătenii le lasă pârloaga şi primăvara le dau foc pentru a le curața. Odată cu apropierea primăverii, judeţul începe să fie năpădit de incendii de vegetaţie. Forțele de intervenție ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”SEMENIC” al județului Caraș-Severin intervin zi şi noapte pentru lichidarea zecilor de incendii de vegetație. Practic, aproape că nu există zona a județului în care să nu fie măcar un focar de incendiu. Cauzele probabile de aprindere a focului, sunt – fie folosirea focului deschis în spații deschise, fie folosirea intenționată a sursei de aprindere. Mai pe scurt, foc provocat intenţionat de localnici sau de ciobanii – vorba vine – angajați de aceștia.

Conform legii, arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obținerea permisului de lucru cu focul și fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi se sancționează cu amenzi cuprinse între 1000-2500 lei, potrivit HG 537/2007, art.1, pct 3, lit r privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

Metoda găsită de proprietarii de pășuni pentru a nu pierde subvențiile de la stat, frizează penalul, iar polițiștii încearcă acum să demonstreze clar că este vorba despre un interes material. Poliţiştii au informații că incendiile de vegetație uscată produse în ultimele 3 zile în Gorj, au fost puse intenționat pentru a încasa 1.000 de lei pe hectar de la APIA. Ca să primească acești bani, proprietarii trebuie să cosească pajiștile și pentru că cei de la APIA verifică doar dacă terenurile sunt curățate, aceștia le pun foc în loc să le muncească. Tot proprietarii de teren sunt cei care sună apoi la 112 şi cer ajutorul pompierilor pentru a stinge incendiile. Disperați, pompierii se luptă apoi cu flăcările pentru că incendiul să nu se extindă. În tot acest timp, deținătorii încasează banii pe subvenție pentru că au terenul curățat. Dacă polițiștii pot demonstra aceste lucruri, cei care le practică riscă ani grei de închisoare și pierd toți banii încasați.

Arderea miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se desfăşoară doar după obţinerea permisului de lucru cu foc deschis. Acest permis se eliberează, potrivit Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 605/579/2008, prin grija primarului de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau altă persoană desemnată în acest sens.

În conformitate cu Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor persoanele fizice şi juridice au obligaţia să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului României nr. 537/2007 amenajarea de locuri pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi se sancţionează cu amendă de la 1.000-2.500 lei.

În vederea reducerii numărului de arderi și a evitării riscului ca incendiul să se extindă și să provoace pagube, reamintim cetăţenilor câteva măsuri de prevenire:

  • La arderea miriştilor:
    • condiţii meteorologice fără vânt;
    • parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate;
    • izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate;
    • desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
    • asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii;
    • asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare;
    • asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire.
  • La arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale:
    • condiţii meteorologice fără vânt;
    • colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată;
    • executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile;
    • curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m;
    • desfăşurarea arderii numai pe timp de zi;
    • asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii;
    • supravegherea permanentă a arderii;
    • stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii;
    • interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor.

Respectând aceste măsuri minimale privind utilizarea focului deschis, cetăţenii pot convieţui în linişte, fără grija consecinţelor grave asupra comunităţii prin pierderea de vieţi omeneşti, producerea de pagube materiale şi afectarea mediului înconjurător în situaţia nerespectării acestora.

  Compartimentul Informare și Relații Publice

Comentarii

comentarii