AVERTISMENTUL unui academician român! Un discurs CUTREMURĂTOR despre ÎNSTRĂINAREA PĂMÂNTULUI țării!

Academicianul Cristian Hera (82 de ani), vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Științe Agricole a acestui for, a ținut, vineri, 18 noiembrie, un discurs cutremurător, în care a tras un semnal de alarmă cu privire la „înstrăinarea pământului românesc”, dezvăluie Press One.

În discursul intitulat „Pledoarie pentru sol. Elogiu slujitorilor pământului românesc”, Cristian Hera a făcut apel către Parlament și către Guvern să conserve terenurile agricole ale țării.

Comisarul.ro vă prezintă fragmente din discursul academicianului Cristian Hera, precum și contextul în care survine pledoaria sa.

„Pământul țării noastre este binecuvântat!”

„Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc pentru faptul că mulți dintre dumneavoastră m-ați sprijinit, de-a lungul anilor, ca să ajung astăzi să rostesc acest discurs de recepție în Academia Română. Datorită activității desfășurate în cercetarea științifică, în general, și a științei solului, în special, îngăduiți-mi să afirm că pământul reprezintă veșnicia omenirii!

Să nu uităm că, în 2011, populația Globului a atins 7 miliarde de locuitori, adică în creștere cu 4 miliarde numai în 51 de ani, ceea ce înseamnă mai puțin de 13 ani pentru creșterea cu un miliard a populației de pe Terra. Și, iată, ajungem în anul 2050 la peste 9 miliarde de locuitori!

Doamnelor și domnilor, această populație trebuie hrănită – trebuie produsă mâncare, concomitent cu creșterea populației la nivel global!

Iată de ce datoria noastră este să păstrăm, să conservăm pământul, să aibă o capacitate din ce în ce mai ridicată de producție!

„Participăm la un imens experiment geopolitic”

Doamnelor și domnilor, în final vreau să vă spun că avem datoria să salvăm pământul! În pledoaria pe care o fac pentru grija pe care trebuie să o avem față de pământ, apelez la un aliat incontestabil, Gheorghe Ionescu-Șișești, care susținea că: «Pământul este bogăția principală a României, dar nu este o comoară nesecată!».

Se multiplică, așa cum arătam la început, amenințările schimbărilor climatice asupra pământului românesc. Pe lângă pulverizarea proprietății, putem să adăugăm, fără rezervă: secătuirea continuă de elemente nutritive, cultivarea nerațională, distrugerea proprietăților sale fizico-chimice, biologice, diminuarea biodiversității și eroziunea amplificată de distrugerea masivă a pădurilor.

Acum, ia amploare o nouă amenințare, doamnelor și domnilor: este vorba despre înstrăinarea pământului! Participăm la un imens experiment geopolitic!

Au loc achiziții masive de terenuri pentru obținerea hranei, dar nu pentru noi, ci pentru alte națiuni, mascându-se dezechilibrele provocate în regimul elementelor nutritive și al apei din sol, exploatându-se, pe lângă hrană, și elementele și apa din solul românesc, cu efecte negative care sunt greu de evaluat pentru viitorul României, cât și al țărilor care cad victime acestui fenomen.

Pământul este o bogăție inestimabilă, un patrimoniu: avem datoria să îl muncim, să îl protejăm și să îl păstrăm. Diminuarea cantităților de pământ, concomitent cu diminuarea calității acestuia, corelată cu intensificarea schimbărilor climatice și încălzirea globală, intensificarea decăderii mediului, diminuarea resurselor de apă, extinderea deșertificării, creșterea continuă a populației reprezintă, din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol pentru țara noastră, pentru viitorul planetei Pământ.

Îmi îngădui să fac apel la partea legislativă și executivă a României și nu numai, luându-l din nou ca aliat pe marele Gheorghe Ionescu-Șișești, lipsit de orice conotație politică, care susținea că grija pentru generațiile viitoare trebuie să o aibă generațiile de astăzi, dar, mai ales, oamenii de stat care ar trebui să personifice conștiința perenității românilor pe pământul pe care s-au născut, pe care l-au muncit, pe care l-au apărat de veacuri.

Purtătorii conștiinței istorice au datoria să stabilească cum trebuie păstrat pământul românesc ca izvor de existență al generațiilor de astăzi și al celor care vin.

Lester Brown, în lucrarea sa «Planeta plină, farfuriile goale», spunea că pământul este noul aur al omenirii, iar hrana este noul petrol al omenirii.

Doamnelor și domnilor, îmi fac datoria să menționez că noi toți trebuie să contribuim la crearea unei lumi a stabilității, fără jefuirea resurselor naturale pentru a obține profit cu orice preț, sub orice formă.

În memoria iubirii de glie a străbunilor noștri, să ne asumăm responsabilitatea de a păstra și de a consolida tezaurul național: pământul!”

NOTĂ/Discursul ținut de academicianul Cristian Hera survine în contextul în care, la începutul lunii noiembrie, președintele Klaus Iohannis s-a declarat preocupat de faptul că 30% din terenurile agricole ale României sunt deținute de cetățeni străini.

„Nu ne opreşte nimeni să facem o legislaţie care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempţiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar dacă nici statul, nici comunitatea nu sunt interesați într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe”, arăta președintele Iohannis.

Ulterior, Guvernul a inițiat un proiect de modificare a Legii 17/2014, prin care a introdus o serie de condiții suplimentare pentru cetățenii străini care doresc să achiziționeze terenuri agricole.

De pildă, firmele vor trebui să dovedească că au domiciliul în România, iar cumpărătorii de terenuri, că au activat în domeniu, ca fermieri, în ultimii 5 ani.

În plus, persoanelor fizice care vor dori să cumpere terenuri li se va cere o diplomă de studii în domeniul agricol, dar și păstrarea destinației terenului timp de cel puțin 10 ani.

Comments

comments

Powered by Facebook Comments