Azi dăm și mâncăm mucenici de pomană și bem 40 de pahare VIDEO

În fiecare an, pe 9 martie, casele românilor se umplu de miros de aluat copt, nucă și miere. Este ziua în care calendarul ortodox îi pomenește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, dar în același timp marchează și un moment profund legat de tradițiile populare: trecerea simbolică de la iarnă la primăvară.

Istoria acestei sărbători vine din secolul al IV-lea. Cei 40 de soldați creștini din Sevastia au fost condamnați pentru credința lor și obligați să stea într-un lac înghețat. Tradiția spune că nu au renunțat la credință, iar sacrificiul lor a devenit simbol al curajului și al statorniciei.

În biserici, credincioșii participă la slujbe și aprind lumânări pentru cei adormiți, deoarece această zi este considerată și un moment de pomenire pentru sufletele celor plecați dintre noi.

În cultura populară românească, sărbătoarea este inseparabilă de preparatul care îi poartă numele. Mucenicii sunt colăcei din aluat, modelați în forma cifrei 8, simbol al infinitului și al vieții fără sfârșit.

Există două tradiții culinare principale: În unele părți ale țării mucenicii sunt mari, sunt modelați în formă de 8 apoi copți și rumeniți în cuptor. Apoi sunt unși cu miere și presărați cu nucă. Alții îi înmoaie într-un sirop din apă, zahăr și miere apoi tăvăliți bine nucă rumenită și măcinată. La fel se fac și în zona Banatului. În alte părți ale țării, mucenicii sunt mici, de forma cifrei 8 și fierți într-o zeamă dulce aromată cu scorțișoară, nucă și coajă de lămâie și se mănâncă din strachina de lut cu lingura de lemn.

Indiferent de rețetă, gustul lor aduce aminte de copilărie și de mesele simple, dar pline de semnificație, din casele bunicilor.

În tradiția populară, ziua de 9 martie mai este cunoscută și ca „Măcinicii” sau „Moșii de Mărțișor”. Se spune că atunci se deschid mormintele și porțile Raiului, iar sufletele celor plecați sunt pomenite.

Tot în această zi, în multe sate se aprind focuri rituale pentru alungarea frigului. Oamenii lovesc pământul cu bâte sau ciomege pentru a „trezi” natura. De fapt, în funcție de vreme, începe anul agricol, de obicei cu tunsul pomilor și tratamente aplicate în livezi.

Dincolo de ritualuri și rețete, sărbătoarea celor 40 de Mucenici rămâne una a comunității. Vecinii împart mucenici, familiile se adună în jurul mesei, iar poveștile despre trecut se spun din nou. De pe masă nu lipsește vinul dulce. De obicei din cel roșu.

Obicei din moși și strămoși păstrat. Un bărbat, ca să dovedească faptul că este puternic, azi trebuie ,,să dea peste cap” 40 de pahare cu băutură: de la vin la rachiu, dar apa nu se pune la socoteală. Nici capacitatea paharelor nu este specificată.