Cine intervine în România ca povestea miilor de peşti morţi de la Văliug să nu se mai repete?
Societatea civilă sare în apărarea mediului din Caraş Severin – problema peştilor morţi de la Văliug din nou pe tapet.
Cu toate că dezastrul ecologic de la Văliug a fost intens mediatizat prin toate mijloacele, de la radio, presă scrisă şi până la posturile tv locale şi naţionale, nimeni nu a mişcat nimic. Garda de Mediu tace, Agenţia pentru Protecţia Mediului- tace şi ea, AJVPS la fel şi să nu mai vorbim de autorităţile locale şi judeţene. parcă nimic nu s-a întâmplat, parcă nimeni nu ar şti povestea. ( Vezi aici materialul respectiv https://www.infocs.ro/exclusiv-video-fotogalerie-dezastru-ecologic-pe-barzava-mii-de-pesti-morti/ ).
Investitorul ceh – proprietar al barajului, a convocat o conferinţă de presă în care şi-a spus punctul de vedere marjând pe problemele pe care le are şi care îl interesează direct în legătura cu barajul. În final, fiecare îşi trage jarul pe turta lui, dar în România mai există şi legi. Legi care sunt respectate doar de unii, legi la a căror aplicare, din păcate, nu veghează nimeni. Aşa se face că mai direct, mai voalat, proprietarul barajului anunţă că povestea se poate repeta ori şi când. InfoCS a cerut implicarea în această problemă a ONG-urilor ce au ca activitate protecţia mediului, dar…..pauză.
Iată ce spune proprietarul despre acest dezastru:
,,Grupul CEZ in Romania precizeaza:
Referitor la situatia ecosistemului aferent lacului Gozna din comuna caraseana Valiug,
compania face urmatoarele precizari:
Grupul CEZ in Romania a actionat responsabil si s-a conformat tuturor prevederilor
legislative in vigoare in exploatarea sistemului hidroenergetic de la nord de Resita inca
de la preluarea operationala a acestuia (luna mai 2011).
In perioada septembrie – noiembrie 2012, compania a derulat lucrari de refacere a
mastii metalice a barajului Gozna impuse de Comisia Nationala pentru Siguranta
Barajelor din cadrul Ministerului Mediului, respectand toate restrictiile si prevederile
autoritatilor competente in domeniu. Aceste lucrari au ca obiectiv principal siguranta
amenajarii hidrotehnice si a populatiei.
Lucrarile sunt derulate in 2 etape: vopsirea blindajului metalic al barajului, in prima
etapa, si montarea cablurilor de manevra ale gratarelor conductelor aferente golirii de
fund si repararea stavilei plane cu care este echipat deversorul frontal, in cea de-a doua
etapa. Aceste interventii sunt esentiale pentru siguranta in exploatare a barajului
si, implicit, a populatiei din zonele de aval, avand in vedere ca barajul a fost dat in
folosinta in anul 1953, iar ultima interventie de reparatie majora este inregistrata in 1991.
Lucrarile impuse de Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor pot fi realizate
exclusiv cu conditia golirii lacului Gozna. Aceasta golire s-a facut treptat si lent (debit
controlat de cca 2- 4mc / secunda) tocmai pentru protejarea ecosistemului aferent
lacului, desi aceasta masura a insemnat prelungirea duratei lucrarilor si a
costurilor aferente pentru companie.
Tot pentru siguranta populatiei si a rezervei de apa a municipiului Resita, apa evacuata
din lacul Gozna a fost stocata in barajele din aval (Breazova si Secu), urmand ca lacul
sa fie re-umplut odata cu finalizarea lucrarilor impuse.
Preocuparea pentru ecosistemul aferent lacului Gozna vine exclusiv din viziunea
Grupului CEZ in Romania fata de comunitatile in care opereaza, acest lac nefiind
conceput pentru exploatare piscicola, ci exclusiv pentru exploatare
hidroenergetica, alimentare cu apa potabila si industriala a municipiului Resita si
atenuarea undelor de viitura (conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.
538/13.12.2010 valabila pana la 15.11.2014 emisa de Administratia Nationala Apele
Romane – Administratia Bazinala de Apa Banat Timisoara).
Chiar daca protejarea ecosistemului aferent nu face obiectul expertizei sau al activitatii
companiei si nu este o obligatie legala asa cum aratat mai sus, aceasta a luat toate
masurile pentru evitarea unei situatii de risc asupra ecosistemului.
Compania a mentinut, inca de la data inceperii lucrarilor, o comunicare
transparenta cu publicul larg asupra evolutiei acestora, raspunzand la toate
solicitarile de informare primite pe acest subiect.
In concluzie, Grupul CEZ in Romania a pus in practica impunerile Ministerului Mediului pentru
siguranta barajelor si a populatiei din aval, respectand toate prevederile legale, tehnice si de
calitate din domeniu”.
Singurii care au luat poziţie şi care au intervenit ca de obicei când natura este atacată, au fost cei de la GEC Nera din Oraviţa.
În data de 5 noiembrie, GEC a emis un comunicat de presă care spune că:
Apoi a urmat o adresă pe adresa Ministerului Mediului de unde a venit şi un răspuns:
,,Vă facem cunoscut că, petiția pe care ați adresat-o Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin e-mail, a fost îndrumată, în conformitate cu prevederile art. 61 din O.G. nr.27/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, cu numărul nostru din data de mai sus, la Ministerul Mediului și Pădurilor, instituție competentă să dispună în legătură cu aspectele semnalate și să vă comunice răspunsul.
Cu stimă, ȘEFUL SERVICIULUI RELAȚII CU PUBLICUL
Comisar-șef MARIUS MANEA”
,,Culmea este că nimeni nu vrea să-şi asume protejarea faunei piscicole DIN FONDUL NATURAL. Autorităţile tac mâlc sau spun numai prostii -vezi garda de mediu- iar firma în cauză spune că nu avea în sarcină protejarea fondului piscicol natural, lucru chiar posibil dacă a obţinut avizele la masa verde” spune Cornel Sturza Popovici, preşedintele GEC Nera.
,,Probabil finalul va fi că în Caras Severin, nimeni nu răspunde de protejarea faunei piscicole din fondul natural, numai că, Legea 192 Art. 49 (1) spune că Persoanele fizice şi persoanele juridice, care folosesc apele din domeniul public în alte scopuri decât cel piscicol, sunt obligate: …………….
c)să amenajeze zone speciale de pescuit şi zone pentru protejarea şi salvarea fondului piscicol la golirea lacurilor de acumulare” mai spune Cornel Sturza Popovici.
ȘI atunci, întrebăm noi, cine aplică Legea în România?