Crăciunul pe stil vechi la rumânii ignorați de Statul Român din Valea Timocului din Serbia VIDEO
În timp ce în țară sărbătorim Boboteaza, cea mai mare parte a românilor din jurul granițelor se pregătește să celebreze vineri Crăciunul după calendarul nerevizuit. Dar cine și unde sunt acești români?
Aceștia se împart în două categorii:
- români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cernăuți (în Ucraina de azi);
- români care nu au făcut niciodată parte din statul român, dar vorbesc limba română și s-au format ca neam la confluența dintre civilizația romană în expansiune și, respectiv cea locală – dacică și tracică: românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureșul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiți în Balcani.
Români cu o singură colindă. Crăciun la românii/vlahii din Timoc
Colindreţi, colindreţi uşa deschideţi
ieşiţi să vedeţi,
Buna sara la ajun, şi mai bună la craciun
La ajun cu dovleace,la craciun cu jumarace
Caluşăii, mieluşăii, viţaluş, purceluş
Bani în pungă ,uoi în strungă
Berecet în coş
Câce ceape,atâcia iape
Câţi usturoi atâţa boi
Câţi purici pe cojoc
Atâţa copii pingă foc.
Aceasta sunt versurile colindatorilor care au colindat majoritatea satelor din Valea Timocului. Aceasta fiind singură colindă pastrată la români din Valea Timocului, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
Românii din Valea Timocului
Ca și în Transcarpatia nordică, și aici, la sud de Dunăre, în estul Serbiei și nord-vestul Bulgariei de azi, populația locală (daci, traco-iliri) romanizată a devenit populație românească.
Unii au migrat periodic prin transhumanță, cu turmele, fiind, probabil, strămoși ai comunităților aromâne și macedo-române răspândite azi prin Balcani. Alții au rămas în zonele muntoase de la sud de Dunăre după venirea slavilor, care i-au numit vlași.
Azi, românii din Timoc vorbesc o română arhaică, în anumite regiuni asemănătoare dialectului bănățean, în altele similară celui oltenesc.
Unii reprezentanți ai românilor din Serbia susțin că numărul real al acestora ar fi de ordinul sutelor de mii. Însă, conform cifrelor oficiale, numărul este de ordinul zecilor de mii.
În Valea Timocului trăiesc aproximativ 38.000 de români, din care peste 35.000 s-au declarat vlahi. Din păcate, românii din această zonă nu pot folosi limba română în școli și nu au drepturi de minoritate națională recunoscută ca atare.
Este aceeași situație ca în cazul românilor din Ucraina și Republica Moldova. Mulți se declară „moldoveni” la recensăminte, după decenii de politică sovietică. Dacă s-ar declara toți români, ar forma a doua cea mai numeroasă minoritate din Ucraina.
În Valea Timocului există Protopopiatul Dacia Ripensis, care face parte din Eparhia Dacia Felix, a românilor din Serbia.
-
-
- Titlurile purtate de domnitorul Mircea cel Bătrân conțineau și Podunavia („Sudul Dunării” – slavonă), despre care se crede că era localizată în zona Timocului. Era valabil și pentru alți boieri români, ceea ce poate explica utilizarea titlului de Podunavia de către unii domnitori munteni din secolele următoare
-
Reprezentantii romanilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, faptul ca statul roman nu sprijina aceasta comunitate, care nu are scoli, biserici sau mass media in limba romana, si au sustinut ca diplomatii romani din Serbia creeaza doar probleme celor pe care ar trebui sa-i sprijine, potrivit Agerpres.
Vicepresedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum, Predrag Balasevici, a vorbit despre faptul ca romanii din din Valea Timocului (Serbia) nu au scoli, biserici sau mass media in limba romana, nefiind ‘niciodata’ sustinuti de statul roman, iar diplomatii romani din Serbia le fac ‘mari probleme’.
Eu de doi ani de zile atrag atentia asupra acestor diplomati, care ne-au facut mari probleme si am incercat prin vocea noastra de acolo si prin apelul nostru sa-i luati acasa. Va rog, luati-i acasa din Serbia, pentru ca acesti oameni ne-au facut mult rau noua si au facut mult rau si Romaniei pentru ca vin si vorbesc impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, impotriva parintelui Boian Alexandrovici, care a facut mari sacrificii ca sa se tina slujba in romana in Timoc (…) Acesti oameni nu mai trebuie sa fie la posturile la care sunt acolo’, a afirmat Pedrag Balasevici.
Acesta a spus ca s-a ajuns la situatia in care romanii din Valea Timocului si-au pierdut speranta ca situatia lor se poate imbunatati, intrucat toti oficialii romani care i-au vizitat, ‘presedinti, premieri si ministri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a facut nimic’.
‘Noi suntem astazi singuri lasati, suntem lasati de Romania. Noi nu mai speram nimic. Noi am venit astazi aici sa va spunem cum sunt lucrurile, dar sincer sa va spun eu nu mai sper nimic. Nu mai astept nimic din partea Romaniei. (…) Timpul trece foarte repede. Noi, romanii, fara scoli in Timoc, fara Biserica Ortodoxa Romana, noi nu putem sa rezistam sa ne pastram limba, cultura, identitatea noastra de acolo. Cum am reusit sa o pastram sute de ani, asta este un miracol si este poate ciudat pentru unii. Dar astazi, in globalizarea asta in care suntem, in era limbii engleze, avand in vedere ca tinerii pleaca din Serbia, unde se traieste foarte greu, exista un foarte mare pericol si poate nu atat de curand, dar intr-o perioada mai lunga nu stiu daca o sa mai vorbim despre romanii din Timoc’, a mai spus reprezentantul romanilor din Valea Timocului.