VIDEO Hram la Manastirea Sfântul Ilie de la Izvor la Bocşa

Câteva mii de credincioşi din tot Banatul s-au adunat aseară la marginea oraşului Bocşa din Caraş Severin. Aceştia au asistat şi participat la Liturghia arhierească săvârşită de episcopul Lucian al Caransebeşului şi alte înalte feţe bisericeşti.
Este un mare praznic ce datează de mai bine de 150 de ani de când la Bocşa s-a săvârşit prima minune şi acolo a fost construită o mănăstire. Mulţi dintre credincioşi au rămas peste noapte la mănăstire pentru a se ruga.

Legenda vine de la o vindecare minunata a unui miner orb ce si-a recăpătat vederea după ce şi-a udat faţa cu apa unui izvor situat într-o pădure din apropierea localităţii Bocşa. Din generaţie în generaţie s-a transmis o legendă care susţine că un miner şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi la izvorul pomenit. Drept recunoştinţă, in anul 1850 împrejmuieşte izvorul cu un zid de piatră. Urmaşii săi au ridicat o capela care pe parcursul anilor a ajuns locul mult căutat de credincioşi şi suferinzi, din toate naţionalităţile şi din toate judeţele, ce vin ca pelerini de la mari depărtări în ziua praznicului Sf Proroc Ilie, dar şi de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii.

În ajunul sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului alături de Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului au poposit în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor de la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” – Vasiova. Cu acest prilej cei doi ierarhi înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi au săvârșit în altarul de vară al mănăstirii slujba Vecerniei și a Litiei.

La slujbă au participat primarul Eugen Cismăneanțu cu familia, autorități centrale, județene și locale precum și un număr impresionant de credincioși din întreg Banatul. Răspunsurile au fost date de grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.

Istoria mănăstirii începe în 1897, când credinciosul Nicolae Drăgilă din Reşiţa Română a donat o parte din averea sa Mănăstirii Călugăra de lângă Ciclova Montană pentru înfiinţarea unui institut de educare a fetelor, iar altă parte pentru ridicarea unei mănăstiri pe valea Gladinova. Iniţiativa de a ridica un edificiu pentru educarea fetelor este împărtăşită şi de credincioşi, care sprijinită această acţiune. În anul 1902 Nicolae Drăgilă trece la cele veşnice, dorinţa lui fiind continuată cu multă dăruire de ieromonahul Macarie Guşcă, originar din localitatea Câlnic (Reşiţa).

Peste 200 de persoane au rămas şi peste noapte în curte sau în corturile special amenajate pentru ca astăzi să participe la slujba de Sfântul Ilie. Mulţi şi-au petrecut noaptea în reculegere şi rugăciuni. De pelerini s-au ocupat părintele Ioanichie şi măicuţele care au oferit mâncare şi ceaiuri calde în trapeza mănăstirii celor care au dorit.

În credinţa populară românească, Sfântul Ilie, este o divinitate a Soarelui si a focului şi care atunci când se supără, provoacă furtuni cu tunete, trăsneşte, dă drumul la ploi torenţiale şi multe necazuri necredincioşilor şi celor care fac rău. Tot el leagă şi dezleagă ploile şi decide unde, când şi pe cine să bată grindina. Că o fi, că n-o fi ? cert este că meteorologii au anunţat că de astăzi, adică de Sfântul Ilie, se strică vremea, vin ploile, furtunile, trăsnetele şi grindina. Dacă până acum au fost poveşti- de această dată ne bazăm pe argumente ştiinţifice.

Bătrânii spun că de Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor ce pot fi produse de ploaie, grindină sau trăsnete. Astăzi este mare sărbătoare în Ţara Moţilor fiindcă începe “Târgul de fete de pe Muntele Gaina” din jud. Alba.

Dar, mare sărbătoare va fi şi în noua catedrală episcopală din Caransebeş care îşi sărbătoreşte astăzi ocrotitorul.
La invitaţia Preasfinţitului părinte Lucian- Episcopul Caransebeşului, vor oficia Sfânta Liturghie mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Tot astăzi, în mai multe sate din Banatul Montan aparţinătoare spiritual de Episcopia Caransebeşului, vor începe rugile fiindcă mai multe biserici îşi au hramul tot la Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul.

Astfel, bisericile ortodoxe din Bogâltin, Luncaviţa, Prigor, Pârvova, Milcoveni, Oraviţa Română 2, Oraviţa Montană, Padina Matei, Coronini, Ticvaniu Mare, Băuţarul Inferior, Băuţarul Superior, Bucoşniţa, Marga şi Valea Timişului vor fi pline de credincioşi iar seara, sătenii vor ieşi la joc. Tot astăzi, au hramul şi schiturile de pe Muntele Semenic şi Muntele Mic.

Comentarii

comentarii