Gugulanii stau pe un munte de istorie

Institutul Naţional al Patrimoniului a făcut cunoscut recent că, în comparaţie cu lista anterioară, întocmită în 2010, Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a declasat un număr de 49 de monumente şi au fost clasate alte 644 de monumente, structurate pe patru categorii, respectiv de arheologie, de arhitectură, de for public şi monumente memoriale şi funerare.

Astfel, conform listei întocmite în cursul anului trecut, în judeţul Caraş-Severin există 832 de monumente istorice înregistrate de Institutul Naţional al Patrimoniului. Din prima categorie, în municipiul Caransebeş este vorba despre aşezările din Situl arheologic de la Balta Sărată – „Câmpul lui Andrei”, datate din Epoca medievală timpurie, Hallstatt, Epoca bronzului şi Neolitic, Situl arheologic Caransebeş, cu aşezări din Epoca bronzului şi Neolitic, Situl arheologic „Mehala” – cu necropolă din sec. XIV, Villa rustica din Epoca romană, Castrul roman de la Tibiscum, şi Castrul de piatră, tot din Epoca romană, sec. II-III d.Hr, situate la Jupa, Cetate din sec. XIV-XV şi Biserica de tip romanic, din sec. XIII-XIV.

La Brebu, există Construcţia romană de tip mansio, de la „Gura Văii – Valea Motrului”, datând din Epoca romană, sec. II-III d.Hr.

La Bucoşniţa, pe listă este Construcţia romană din sec. II-III, situată pe locul numit „Sălişte”.

În comuna Băuţar, întâlnim Situl arheologic de la Bucova, cu „Poarta de Fier a Transilvaniei”, cu Fortificaţiile şi cele două Valuri din Epoca medievală, respectiv Cultura geto-dacică.

În Constantin Daicoviciu, la intrarea în sat, există Biserica din sec. XIV-XV, iar satul Zăgujeni figurează pe listă cu Construcţia din Epoca romană.

Satul Cornuţel, aparţinător comunei Păltiniş, are trei monumente istorice, respectiv Situl arheologic „Dealul Cozlari”, Aşezarea civilă şi Castrul, toate datate din sec. II-III d.Hr.

La Slatina-Timiş, pe listă sunt trecute două Aşezări din cadrul Sitului arheologic „Sas”, una din Eneolitic, iar cealaltă din Neolitic.

Teregova este cuprinsă în acest nomenclator cu Aşezarea „Znamen” şi Castrul cu acelaşi nume, ambele din Epoca romană, sec. II-III d.Hr.

Situl arheologic de la Zăvoi are în componenţa sa Castrul situat de şoseaua Caransebeş – Haţeg, din Epoca romană, şi Aşezarea din aceeaşi locaţie şi datată din aceeaşi perioadă, respectiv sec. II-III d.Hr.

Trecând la monumentele de arhitectură, de for public şi cele memoriale şi funerare, Caransebeşul se înscrie pe această listă cu o mulţime de obiective, ceea ce reflectă bogata istorie a municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului. Astfel, este vorba despre Vila „Antoniu Sequens” şi Vila „Gheorghe Baba”, ambele din cartierul Teiuş şi datând din sec. XVIII, Ansamblul Pieţei Revoluţiei şi Ansamblul urban „Piaţa General Ioan Dragalina”, amândouă din sec. XIX-1900-1925, Situl urban din cartierul Teiuş – sec. XIX, Primăria veche (fosta Prefectură Caransebeş, azi spaţiu şcolar în cadrul Seminarului Ortodox „Ioan Popasu”) – anii 1800-1850, Palatul Korongy – 1877-1912, Pavilionul Ofiţerilor – 1874, Cazarma Grănicerilor (azi Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă), din anul 1739, renovată în 1753, Palatul Comunităţii de Avere – 1901, Judecătoria Caransebeş – 1905-1906, Sediul Comitatului de Severin (azi grădiniţă) – sec. XVIII, modificări în 1909, Restaurantul „Pomul Verde” – 1740, modificări în 1850, Casa Grănicerilor (azi sediul Protopopiatului Ortodox Român) – mijlocul sec. XVIII, refăcută în 1891, Prima farmacie românească din Banat, atelier foto, magazin (azi locuinţe, cu parter comercial), din perioada 1750-1800, modificări în 1900, Casa Diecesană (azi sediul Casei de Pensii – Oficiul Caransebeş, şi locuinţe) – din perioada 1850-1900, fosta Mânăstire Franciscană – 1725, Biserica Franciscană din acelaşi an, Şcoala de Matematică şi Subofiţeri a Regimentului de Graniţă (azi proprietatea Comunităţii de Avere) – 1868, Poşta – perioada 1900-1925, Şcoală (azi Şcoala Normală „C.D. Loga” – Colegiul de Institutori al Universităţii de Vest Timişoara, şi grădiniţă) – 1900-1925, Ansamblurile urbane „Str. Mihai Viteazul I şi II” – sec. XVIII, cu modificări survenite în sec. XIX, Casele „Ostoia”, „Vasilievici” şi „Laboncz”, toate din sec. XVIII, Locuinţe de negustori macedoneni (azi sediu de firme şi locuinţe) – sec. XVIII, Magazine şi restaurant (azi sediul Bibliotecii Municipale „Mihail Halici”) – sfârşitul sec. XIX, Noua Casă de Păstrare (azi spaţii comerciale şi locuinţe) – 1900-1925, Banca Graniţei (azi Banca Comercială Română, Agenţia Caransebeş) – 1810, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” – 1780, Sinagoga – 1893-1894, Sala de spectacole din fostul Cinematograf „Tineretului” – 1927, Casa Oraşului (azi Primăria) – 1903, Biserica „Sfântul Gheorghe” – 1444, reconstruită în 1739 şi modificată în 1759, Uzina Hidroelectrică – 1889, Tribunalul militar şi închisoarea (fostul sediu al Parchetului) – 1700-1750, şi Liceul „Traian Doda” – 1915.

De asemenea, Caransebeşul se mai poate mândri cu Statuia Generalului Ioan Dragalina, din anul 1943, Bustul Dr. Iuliu Iosif Olariu – 1936, Bustul Episcopului Ioan Popasu – 1935, Statuia „Pro Patria” – 1918, Crucea de Hotar din Mehala – sec. XVIII-XIX, Casa Generalului Ioan Dragalina – sec. XIX, Mormântul Prof. Corneliu Diaconovici Loga – 1895, Mormântul istoricului Patriciu Dragalina – 1917, şi Mormântul lui Iulian Vuia, din prima parte a sec. XX.

Pe lângă monumentele din municipiul Caransebeş, enumerăm altele câteva existente în localităţile din zonă. Astfel, la Brebu există Biserica „Înălţarea Domnului”, din anul 1791, la Păltiniş – Ansamblul de mori de pe valea râului Pogăniş, de la începutul sec. XX, precum şi Moara lui Gheorghe Petru, Moara lui Ilie, Moara lui Mihai şi Moara lui Almăjan, la Slatina-Timiş – Biserica Romano-Catolică din anul 1739, la Turnu Ruieni întâlnim „Donjonul lui Ovidiu”, din anul 1457, iar la Zăgujeni – Conacul „Juhasz” (azi Centru pentru minori), construit în 1896.


Sonia BERGER
Sursa: http://www.7-zile.com/2016/04/28/gugulanii-stau-pe-un-munte-de-istorie/#more-30292

Comments

comments

Powered by Facebook Comments