Gustav Busch, la 120 de ani de la naștere

Să ne aducem aminte de personalităţi care au văzut lumina zilei în Banatul Montan:
Gustav Busch, la 120 de ani de la naștere.

Una dintre misiunile culturale însuşite de către Forumul Democratic al Germanilor din
judeţul Caraş-Severin şi de către Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa
este cea de a reaminti iubitorilor de cultură şi spiritualitate personalităţile care s-au născut sau
au trăit pe meleagurile Banatului Montan, numele lor fiind trecute în cartea de aur a acestui
spaţiu de interferenţe culturale.

De data aceasta să ne aducem aminte de o personalitate muzicală care s-a născut și a trăit
la Reșița. Este vorba despre Gustav Busch. Iată ce scria Sepp-Karl Kaschak, sub titlul
„Conaționalii noștri: Gusti Busch. Croitor, muzician, veteran de război și prizonier în Siberia,
lăcătuș, profesor de muzică pentru vioară, aranjor și om”, printre altele despre acesta: 
„Născută la 29 martie 1906 în Reșița, mama sa, Maria, era gospodină, iar tatăl, Raimund,
își conducea propriul atelier de croitorie.

După liceu, Gusti Busch a învățat croitorie de la tatăl său și a practicat această profesie câțiva ani. A învățat să cânte la vioară, unul dintre profesorii săi a fost prof. Josef Brandeisz din Timișoara. La vârsta de 16 ani cânta deja la trombon și la vioară în orchestra simfonică a fabricii. Mai târziu a avut și propria orchestră de muzică de dans. Era căsătorit și avea o fiică și un fiu. … A fost membru al orchestrei simfonice a fabricii,
al ansamblului de operetă și al orchestrei bisericii catolice. A câștigat mai multe premii la
concursuri de amatori din București. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Reșița. A
fost un aranjor excelent și era foarte apreciat de elevii săi, de colegi și de locuitorii Reșiței. A
murit la 5 aprilie 1963, la Reșița.”

Anul acesta, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și Forumul
Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au marcat împlinirea a 120 de ani de la
nașterea lui Gustav Busch, printr-un plic filatelic ocazional şi o ştampilă adecvată.

Erwin Josef Tigla