Povestea AQUACARAS – Sau, despe ce vorbim noi aici?
Pornind de la o serie de articole privind situaţia apei potabile în Caransebeş şi în judeţ, doresc să fac câteva precizări :
În 2004- 2005 am fost „iniţiatorul” înfiinţării AquaCaras SA . Eram vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Caras Severin, coordonăm şi problematica de Proiecte cu finanţare UE .. Era o condiţie OBLIGATORIE să fie OPERATOR REGIONAL /Judeţean , cu activitate SEPARATĂ de alte activităţi. Să nu fie în aceeaşi firmă şi apa-canal, şi colectarea deşeurilor, şi transport sau altele …
Au fost multe probleme la înfiinţare . Primăriile nu doreau să „scape controlul” – problema de altfel reală … Că primarii sunt acuzaţi. sunt responsabili în faţa cetăţenilor ..
S-a adoptat soluţia ca acţiunile SC AquaCaras SĂ să fie repartizate proporţional cu populaţia fiecărui municipiu/oraş. Consiliul Judeţean avea doar 1% din acţiuni. Ideea era să fie şi Cons Jud acţionar ca să poată finanţa cheltuielile cu proiectarea …
Nimeni nu avea peste 50% din acţiuni …
A fost o perioadă „încurcată” , dar în 2006 după ce am fost la Bruxelles de câteva ori s-a aprobat finanţarea Proiectului ISPA – Instrumentul Special pentru Pre Aderare . Proiect de 60-70 milioane euro. Implementarea efectivă a început mai târziu, cred că din 2008 sau 2009. Dar în 2006 DG Regio – Direcţia e politici regionale a Comisiei UE – a aprobat Proiectul.
75% de la UE , 25 de la UAT-uri . Încă nu era România membră UE .. cei 25% au fost asigurat de un credit internaţional BEI – Banca Europeană de Investiţii .. Dar UAT-urile sunt de fapt proprietarii reţelelor, a uzinelor de apă, a staţiilor de epurare .. Acum procentul de cofinanțare este mult mai mic 1-2%, România devenind între timp membru al UE…
Cons Jud NU ARE 1 Metru de Reţea !!!
Ulterior, după 2010, printr-un „artificiu” a ajuns Consiliul Judeţean să aibe peste 60% din acţiunile AquaCaras …
Toate cele 8 municipii/oraşe ÎMPREUNĂ au sub 40% din acţiuni.
Consiliul de administraţie al AquaCaras a fost desemnat în funcţie de numărul de acţiuni. 5 membri desemnaţi de Consiliul Judeţean şi doar 2 de Municipiul Reşita şi restul acţionarilor .. Reşita are 20-30% din acţiuni, venind în societate cu aport în natură mai mare – sediul, utilajele .. În restul oraşelor Consiliile locale nu au dat în proprietate sediile ..
În Concluzie : Consiliul Judeţean este RESPONSABIL de ce se întâmplă la AquaCaras !!!
Altă problemă : TARIFUL UNIC !!! Este o condiţie OBLIGATORIE pentru obţinerea de finanţări UE.
Dacă în UE funcţionează Principiul SOLIDARITĂŢII, PRINCIPIUL COEZIUNII , UE cere să se aplice aceste Principii şi la nivel judeţean. Dacă ţările „bogate” finanţează ţările „sărace” , să facem la fel şi în interiorul României, în interiorul fiecărui judeţ în parte …
Desigur că în unele localităţi apa vine „prin cădere” şi sunt costuri mai mici …
Dar, desigur că în condiţiile în care în unele localităţi calitatea apei furnizate este f proastă, chiar şi la un „tarif unic” AquaCaras ar trebui să acorde „bonificaţii” / „reduceri compensatorii”…
Cetăţenii nu prea ştiu aceste probleme, ei se plâng sau „înjura” primarii … Trebuie să-i informăm cu orice prilej !
Într-adevăr că este şi un sistem instituţional complicat . După 2008 „a intrat în joc” şi ADI AcvaBanat … Asociaţie pt Dezvoltare Comunitară , asociere între consiliile locale pt a le reprezenta interesele. Azi numai sunt contracte de concesiune între Consiliile locale şi AquaCaras ci între ADIAcvaBanat şi AquaCaras …
De aici a pornit şi motivaţia acestui articol !
––––
PS În prima etapă de înfiinţare a AquaCaras – când erau bune intenţii concretizate ulterior de obţinerea finanţării de zeci de milioane de euro – am colaborat foarte bine cu Avocat Dan Stan (director juridic la CJ), Georgevici Iulian (primul director al AquaCaras) , cu primarii din perioada respectivă Ion Marcel Vela , Liviu Spataru , cu consilierii judeţeni de atunci , cu prefectul dr. Gavril Soran .. Dar nimeni nu se gândea atunci că de la sub 500 de angajaţi se va ajunge la cca 700 .. Că va ajunge AquaCaras să nu aibe o colaborare firească cu Primăriile din judeţ … Că vor întârzia lucrările ani de zile … Eu am plecat din acest proiect în 2007 … Am demisionat din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean …
Horia Irimia – jurnalist , comentator, analist