Regionalizarea se întoarce. Județele ar urma să dispară, potrivit noului proiect
Premierul a anunţat noi coordonate pentru reforma administraţiei şi, în privinţa regionalizării, ideile sale vin cu un mare plus faţă de vechiul proiect: ar dispărea judeţele. În precedentul proiect, al guvernului Ponta, acestea erau păstrate şi de fapt apărea un nou etaj de funcţionare, regiunea, care risca să facă administraţia şi mai stufoasă. Sunt mai multe planuri de reformă, doar că cineva va trebui să şi le asume. Actualul cabinet poate să înceapă planul, dar implementarea va dura, va veni un alt guvern, politic, după alegerile de la final de an şi ar trebui să se treacă peste interesele de partid pentru a avea o reformă adevărată.
Baza de plecare ar putea fi actualul sistem al regiunilor de dezvoltare, cu eliminarea celor 41 de consilii judeţene. La nivel judeţean ar urma să fie menţinut doar un oficiu prefectural. Însă există şi posibilitatea unei reforme administrative care ar ţine măcar într-o anumită măsură de dezvoltările organice.
„Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a 2-3 județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață,” a declarat Dacian Cioloş, premierul României.
Proiectul regionalizării României a dispărut brusc de pe agenda publică la sfârșitul anului 2013. Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe legea descentralizării, însă, la începutul anului 2014, Curtea a declarat proiectul neconstituțional. Vechiul proiect propunea însă păstrarea județelor, cel puțin o perioadă.
A fost al doilea proiect de reformă administrativă ajuns maculatură de sertar. Primele dezbateri despre formarea unor regiuni au apărut în 2002, în timpul cabinetului Năstase. Dar nu s-a trecut de faza de intenție pentru că erau deranjate prea multe interese de la nivel local, fiindcă ar fi presupus ca unii baroni locali să rămână fără feude. Aceeași problemă a apărut și la al doilea proiect de regionalizare.
Dar între timp situația, cel puțin la primul nivel, s-a mai clarificat. Din 41 de județe ale României, în 24 președinții de consilii județene au ajuns la anchetă DNA sau a agenției de integritate pentru fapte de corupție sau incompatibilități. Mai mult de jumătate.
Sursa: http://www.informatiazilei.ro/2016/02/23/social/regionalizareanoului-proiect-7247.html