Romania – Coada sau tamponul Europei ?
E greu să ghiceşti ce se va întâmpla în viitor. Futurologia nu e tocmai o ştiinţă exactă…
Poţi să spui ce o să mănânci mâine dimineaţă, dar e mai greu să spui pe ce cale o va lua omenirea într-un an.
Scenarii sunt multe. Şi multe din astea multe ne anunţă că ne paşte un război. Din ăla mare. Cu de toate…
Bineînţeles că nici eu şi nici tu nu vrem să se întâmple asta, însă e cam greu să dictezi tocmai tu, de pe canapea destinul omenirii. Aşa că ce vreau eu şi cu tine e irelevant.
În toată această poveste, noi, romanii ne simţim şi ne purtăm de parcă suntem oarecum feriţi de pericol. Pentru că suntem mici şi insignifianţi. “Noi suntem la marginea lumii”- spun unii. “Noi nu suntem tinta teroriştilor şi nici destinaţie pentru imigranţi nu suntem. Nici în război n-o să ne bage nimeni pe noi în seamă.”- spun alţii. “Noi suntem cu 50 de ani în urma lumii civilizate; dacă e război acum, la noi vine peste 50 de ani”- glumesc alţii.
Modul de gândire e, la modul simplist, astfel: războiul mare se poartă între statele mari. Noi nu suntem mari, deci vom fi ocoliţi. Va fi ok.
Suntem atât de relaxaţi încât ai putea crede că, la un moment dat, România şi-a suflecat fusta şi a luat-o la sănătoasa, din locul unde eram, undeva într-o gaură de şarpe. Pe la Polul Nord pe undeva, sub gheaţă.
Din păcate, asta nu s-a întâmplat. Unde am fost, acolo suntem şi acum. Nu ne-am mutat nicăieri. Tot în mijlocul intersecţiei suntem.
Ne purtăm de parcă, brusc, o dată cu ,,feisbuc şi tuiter” s-ar fi schimbat şi geografia. De parcă faptul că toţi vorbim şi limba engleză ar fi schimbat realitatea – şi anume că suntem mai aproape geografic de cei ce vorbesc limba rusă (sau arabă) decât de englezi şi americani. Ne purtăm de parcă România e o zonă prin Texas. Nu e.
Am învăţat în generală la istorie ca noi “am fost mereu un stat tampon”. Adică la mijloc. Între unii şi alţii.
Rolul tamponului e de a încasa primul şocurile. De asta manualele noastre sunt o enumerare de bătălii şi războaie.
Tampon am fost, tampon suntem încă.
Mă tem că, în caz de scandal, noi vom fi primii. Primii tamponaţi. Şi de data asta, lupta nu mai e la baioneta…
Iar Ştefan cel Mare e mort. Uneori, să fii primul nu e tocmai o bucurie.
Nu ar fi fost mai bine să ne păstrăm şi în cazul ăsta poziţia de codaşi ai Europei?
Sursa aici:
https://www.mariandumitru.ro/codasii-europei/