Info CS
Începând cu ajunul de Vinerea Neagră, în biserici nu se mai bat clopotele, se bate doar toaca. In satele bănățene exista obiceiul ca sătenii să-și facă acasă câte o toacă din scândură de gorun sau de salcâm si cum se apropie slujba celor 12 Evanghelii, încep să bată toaca. Este un adevărat concert, se aud bătând toacele din mai multe părți din sat.
Fiecare zi din Săptămâna mare, sau a patimilor- cum i se mai spune, are o însemnătate aparte. Zilelor de joi și vineri li se acordă o atenţie deosebită fiindcă atunci, cei vii – îşi amintesc cu drag şi pioşenie de cei plecaţi în lumea celor drepţi.
,,În timp ce în biserici încep deniile, tinerii şi nu numai, se întrec în a bate toaca. Toaca se bate mai ales în ajun de Vinerea Mare fiindcă până la Înviere, nu se mai trag clopotele la biserică. De cum vin de la treburi şi se înserează, peste sat se aude sunetul specific ce prevesteşte marea sărbătoare și cheamă credincioșii la biserică” spune părintele Damaschin Tătaru, fiu al satului și preot paroh al satului Goruia.
Dar punctul principal este în curtea bisericii. Aici toaca este agățată lângă poartă iar copiii și tinerii din sat, se întrec sa-și arate măiestria în bătutul toacăi. De obicei, aceasta se bate într-un ritm transmis din generatie in generație.
Bătutul toacăi nu este un lucru uşor, el se deprinde încă din copilărie când cei mai mari îi învaţă pe cei mici acest meşteşug. Pentru asta, bătrânii satului vin și ei la toaca din curtea bisericii unde –i învață pe cei mai tineri meșteșugul transmis din generație în generație.
