VIDEO Vasile Popovici, pictorul care ne dă o lecție de viață la superlativ
Vasile Popovici din Reşiţa, singurul artist cu handicap sever din România, dar care nu s-a dat bătut. Imobilizat într-un scaun cu rotile încă de la o vârstă fragedă, rămas fără tată, doar cu mama alături, Vasile trăieşte într-o căsuţă modestă, în Reşiţa. Şi, cu toate aceste greutăţi Vasile nu şi-a pierdut speranţa, el poate da o lecţie de viaţă oricărui om.
Deşi la prima vedere pare un copil, mare şi blond, Vasile Popovici din Reşiţa are totuşi 46 de ani. Cât este ziua de lungă, Vasile stă în faţa şevaletului sau a calculatorului şi lucrează. Pare un fapt obişnuit pentru toată lumea, dar pentru Vasile Popovici nu este deloc aşa.
El s-a născut cu un handicap deosebit de sever – handicap care l-a condamnat şi ţintuit de la început într-un scaun cu rotile. El suferă de o întrerupere a măduvei spinării- boală care l-a adus în stadiul de a nu putea face nimic de unul singur. Nu are mai mult de un metru înălţime şi chiar şi pentru a se muta de pe o parte pe alta, are nevoie de ajutorul mamei sale care i-a fost mereu alături. Nu poate mânca singur, nu se poate îmbrăca sau spăla fiindcă mâinile îi sunt contorsionate şi nu are mai multă putere ca un copil de un an şi jumătate. Membrele i-au rămas subdezvoltate iar pentru a putea apăsa pe butonul căruciorului cu care se deplasează, se ajută de un creion şi de greutatea capului. Chiar şi mâinile şi le mută dintr-o poziţie în alta cu ajutorul dinţilor. Cu toate acestea, el nu s-a dat bătut şi nu se crede învins de viaţă: Vasile pictează şi lucrează pe calculator. Sunt lucruri fine pentru care nu-i trebuie forţă, ci, doar suflet, talent de la Dumnezeu şi sensibilitate artistică. A participat la zeci şi zeci de expoziţii iar lucrările lui i-au uimit pe iubitorii de artă naivă şi pot fi văzute în colecţii particulare sau la muzee din Europa şi America.
Cu toate că nici măcar să mănânce singur nu poate, Vasile Popovici nu se plânge, nu-şi blestemă soarta. El este optimist şi spune că optimismul, speranţa şi credinţa l-au salvat şi i-au dat putere să meargă mai departe. Nu cere şi nu vrea nimic, doreşte doar să-i fie prietenii aproape, să aibă cu cine vorbi şi mai ales, să fie tot la fel de sănătos. Mama lui, s-a obişnuit şi ea cu ideea şi s-a resemnat. Mai mult chiar, ea a învăţat să umple cartuşe de imprimantă, să prepare culorile, să întindă pânza pe rame şi să-i fie aproape în ori şi ce face.
Vasile are cuvinte frumoase pentru cei aflaţi în dificultate şi spune că ori şi ce om are o şansă, ştie să facă ceva frumos, are un talent, numai că, nu trebuie să se văicărească, ci, să pună mâna şi să încerce să facă ceva. DE la viață, nu doreşte decât sănătate şi să poată picta în continuare.
Cu toate că şi-ar fi dorit să meargă la şcoală, din păcate, a rămas doar cu trei clase. Dar asta nu-l împiedică să facă pagini web sau să construiască site-uri pentru prieteni. Conversaţia cu prietenii pe messenger face parte din programul unei zile a lui Vasile.
Debut artistic
Debut expoziţional în 1999. Lucrează cu dificultate din cauza unui handicap fizic. 53 de Expoziţii de grup; 8 – Expoziţii personale; 10 – Expoziţii inernaţionale; 7- Participări în tabere de creaţie; zeci de premii şi distincţii;
Pictor. Născut la 19 martie 1969, în localitatea Caransebeş judeţul Caraş-Severin Studii libere de pictură. Este membru al Cenaclului Artiştilor Plastici Naivi ,,Vintilă-ARPLANA” din Reşiţa. şi membru al Asociaţiei Persoanelor cu Handicap Neuromotor Filiala Caraş-Severin.
Reluare