VIDEO Ajun de Sfântul Andrei în Banatul Montan
Avem și noi Halloween-ul nostru românesc. Este noaptea de ajun de Sf Andrei. E de jale, începe noaptea strigoilor – ce trebuie să faceți ca să nu fiți păpați de vampiri? În tradiţia populară, ţăranii mai practicau acest obicei ca să-şi apere gospodăriile de moroii sau pricolicii ce, se spune că, bântuie pe Pământ în fiecare an, în 30 noiembrie.In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca „acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice. Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.
Tradițiile din bătrâni legate de sărbătorile religioase de peste an, sunt păstrate cu sfințenie în satele din Banatul Montan. Obiceiurile sunt cu atât mai bine păstrate cu cât sunt mai departe de sate sau mai izolate.
Familia Violeta şi Puiu Franț din satul Fârliug din Caraș Severin, păstrează tradițiile din bătrâni și au grijă ca cei tineri să le ducă mai departe. Cele două fete ale familiei- așa cum se întâmplă în mai toate casele din Banatul de Munte, sunt învățate de părinți ce şi cum să facă în ajunul marilor sărbători religioase de peste an.
Un bun exemplu este sărbătoarea Sfântului Andrei, mai ales ziua de ajun, care este una încărcată de semnificații și obiceiuri păstrate în tradiția de la sat.
,,Astfel, în această zi, pentru a păzi casa de rele, strigoi și vârcolaci, tocurile ușilor și ferestrelor se ung cu usturoi. Tot cu zeamă de usturoi se stropesc și vitele din grajd pentru a le feri de mană și de strigoii care le sug laptele și puterea” spune Puiu.
,,Usturoiul capătă puteri miraculoase în această zi și are darul de păzi casa de rele și de farmece. De aceea, el trebuie păzit de către fetele de măritat ca să nu-l fure feciorii din sat. În cazul în care aceștia reușesc să înșele vigilența fetelor, el trebuie răscumpărat cu vin îndulcit cu zahăr și covrigi de post” spune şi Violeta.
Ajunul Sfântului Andrei este unul dintre momentele prielnice în care fetele de măritat își pot afla ursitul. Ele se uită în fântână cu lumânare de la Înviere aprinsă în mână sau la culcare, pun 40 de boabe de grâu sub pernă. Pe cine vor visa în acea noapte, acela le va fi ursitul.
În această zi, nu se dă nimic cu împrumutul pentru a nu da belșugul din casă. Tot în ajun, nu se mătură fiindcă acest lucru atrage lupii la gospodărie. Gospodinele au grijă ca oalele goale să fie răsturnate cu gura în jos pentru că altfel, vârcolacii își fac acolo cuib.
Tinerii culeg crenguțe de măr pe care le pun în apă iar acestea vor înflori de Anul Nou când vor fi folosite la sorcovit.
Bătrânii spun că dacă în noapte de Sfântul Andrei va fi senin, atunci iarna va fi moale și ploioasă. În cazul în care va fi cer noros, atunci va fi o iarnă grea cu multă zăpadă și ger puternic.
Acum, Violeta si Puiu au ani mai multi, o fată s-a măritat iar cealaltă este studenta. Dar, tradiția merge mai departe fiindcă fetele Violetei si ale lui Puiu stiu ce au de făcut când sunt la casa lor.