VIDEO Ce știați despre Cetatea Caransebeş? Contextul apariţiei și numele

Cetatea de la Caransebeș este atestată documentar destul de târziu, în mod indirect, printr-un document1 emis în 5 iunie 1325 când existența cetății este subînțeleasă din funcția de castelan al acesteia îndeplinită de magistrul Szeri Pósa, menţionat în acest înscris.

document1

Câteva rânduri despre datare

Primul document (1325) care atestă existența cetății de la Caransebeș «magistro Posa de Zer castellano de Sebus»
Ar fi simplistă, însă, excluderea posibilității reale a existenței acestei cetăţi cu mult înainte de atestarea sa documentară, doar fiindcă nu s-au descoperit până acum alte documente anterioare celui menționat mai sus.

Localitatea Caransebeş a fost atestată documentar prima dată la 23 aprilie 1290 prin intermediul unui document emis de aici de regele Ungariei Ladislau al IV-lea Cumanul2. Însuşi faptul emiterii documentului de către rege din Caransebeş induce ideea că poposirea suveranului s-a făcut într-un loc fortificat şi nu într-o unei tabără campestră, care ar fi fost menţionată expres, conform obiceiului vremii.

Contextul apariţiei cetăţii de la Caransebeş trebuie fixat în cadrul eforturilor de apărare a porţiunilor de graniţă ale Regatului Ungariei. Cel mai probabil, prima fortificare a acestui loc printr-un donjon din material solid s-a realizat imediat după Marea invazie tătară din 1241-1242 soldată cu inimaginabile distrugeri. Politica defensivă şi de reconstrucţie a ţării promovată de regele Béla al IV-lea avea în vedere construcţia de cetăţi fortificate3, iar oraşele aspirante la titulatura (şi drepturile aferente) de oraşe regale libere trebuiau să fie înconjurate cu ziduri de piatră. Cetatea de la Caransebeş a fost întotdeauna una regală, iar mai târziu, princiară, din documente reieşind faptul că nu a fost niciodată în proprietate privată.

Alegerea locului s-a făcut cel mai probabil pe considerente strategice, cetatea fiind aşezată la întretăierea a două drumuri importante care datează încă de pe vremea romanilor. Nu putem exclude nici varianta ca cetatea să fi fost construită pe ruinele unei fortificaţii mai vechi, întrucât pe locul ei s-au găsit prima dată în 1872, şi ulterior, urmele unei aşezări romane.

Numele

Cetatea de la Caransebeş şi implicit, oraşul, erau referite în evul mediu atât prin numele Sebes / Sebeş cât şi prin Karánsebes / Caransebeş. De cele mai multe ori, cetatea era denumită simplu, Sebes/Sebeş, numele de bază al localităţii. În câteva documente denumirea era consemnată în varianta Sebus. Numele a primit particula Karán-/Caran-, care de fapt, era numele unei localităţi din apropiere5, pentru a se deosebi de alte localităţi cu acest nume, cum ar fi bunăoară Szászsebes / Sebeş-Alba, Borossebes / Sebiş sau chiar districtul Sebes din Ţinutul Secuiesc (terra Siculorum terrae Sebus).

Cert este că prima menţiune scrisă a numelui localităţii, cea din 1290, este în forma Karánsebes, ceea elimină eventuala incertitudine care ar fi putut plana asupra localităţii la care se face referirea dacă înscrisul ar fi folosit varianta Sebes.

Primul document (1290) care consemnează existența și numele orașului

document2

« Datum in Karansebes sabbato proximo ante festum apostolorum philippi et Jacobi »

Originea numelului Sebes/Sebeş provine de la denumirea râului omonim pe malurile căruia a luat fiinţă oraşul. În limba maghiară cuvântul sebes însemnă „repede“, nume întâlnit la mai multe ape de munte care curg repede la vale.

Cât priveşte denumirea localităţii Karán/Caran, care a ajuns să completeze numele Sebeşului, aceasta nu se ştie de unde provine. Au fost formulate unele păreri, din păcate prea puţin argumentate6, cum că la origine însemna “loc cu piatră” în limba celtică. Consultând dicţionarele7 limbilor celtice existente şi luând în considerare modificările fonetice, cuvântul carragh (galeză) / carraig (irlandeză) ce înseamnă piatră ar fi cel mai apropiat de forma Karan/Caran, aşadar teoria ar părea plauzibilă la prima vedere. Consider însă ca foarte puţin probabilă această supoziţie, dat fiind că populaţiile celtice au ajuns în această regiune în secolul al treilea î. Ch. şi ultimele urme ale lor în zonă datează din jurul anului 200 î. Ch., ei migrând spre sud şi sud-est la presiunea dacilor şi geţilor care au început să ocupe acest teritoriu. Or în aceste condiţii, supravieţuirea denumirii respective timp de 1500 de ani (până la prima atestare medievală) are şanse minime.

O altă teorie propune derivarea etimologică a denumirii Karan de la numele personal maghiar vechi Karán8 atestat la 1255 şi în forma Karun. Un curs de apă cu această denumire a fost consemnat în anul 1313 la graniţa comitatelor Baranya şi Somogy. Având în vedere că epoca în care acest nume era uzitat coincide cu cea a primei atestări scrise a localităţii, putem accepta ca posibilă această variantă a provenienţei denumirii.

O altă variantă vehiculată privind originea denumirii Karan/Caran este derivarea acesteia din turcescul kara, însemnând negru, supoziţie ce nu poate fi susţinută având în vedere că utilizarea denumirii Karánsebes este atestată documentar încă de la 1290, iar prezenţa turcă pe aceste meleaguri a apărut cu câteva sute de ani mai târziu.

În concluzie, cea mai plauzibilă și sustenabilă teorie etimologică a denumirii Caransebeș este că aceasta ar proveni de la antroponimul maghiar vechi Karan combinat cu Sebes, nume preluat de la râul „ce curge repede” pe malul căruia se afla așezarea.

[youtube id=”-vZwmq7auhE”]

Preluare, citeste mai multe pe http://dicto-simpliciter.blogspot.ro/

foto net: banaterra.eu

Comments

comments

Powered by Facebook Comments