VIDEO Cine sunt investitorii din spatele proiectelor MHC dintr-o zonă protejată a râului Bistra

O parte din cursul râului Bistra face parte, începând cu toamna anului 2011, dintr-un valoros sit ”Natura 2000”. Conform biologului Călin Dejeu, râul Bistra este habitat pentru vidră, o specie rară la nivel european. Cu toate astea, printr-un artificiu ingenios, societatea comercială Unicons SA,controlată de un afacerist controversat, a reușit să primească ok-ul autorităților de mediu pentru o mică salbă de 3 microhidrocentrale, dintre care două pe teritoriul ariei protejate. Acum pare de neoprit, însă România Curată crede contrariul.

Citește aici prima parte a acestei investigații.

Trimis în judecată pentru evaziune fiscală

Patronul firmei Unicons SA era la momentul demarării proiectului MHC Constantin Isvoranu. Numele acestuia este pomenit în numeroase afaceri cu statul. De loc din Drobeta Turnu Severin, Isvoranu a derulat contracte cu complexurile energetice din Oltenia, dar și cu autoritățile locale din Mehedinți. În 2013, Constantin Isvoranu a fost audiat de DIICOT într-un lot de câteva zeci de persoane pentru evaziune fiscală, fiind ulterior trimis în judecată (detalii aici).

Pe același râu de munte, Bistra, dar și pe afluenții săi, s-a mai demarat construcția altor două proiecte MHC, de către Renewables Invest SRL (firma fondată de Cristian Mițu, partener de-a lungul timpului în mai multe societăți cu patronul Constructim SA, Lucian Eugen Perescu) șiKevel Energy SRL (firma fondată de Francisk Kelemen, afacerist controversat, despre care presa din Banat a scris că a fost partener de combinații imobiliare al celebrului clan Cârpaci(aici). În firma Kevel Eneregy o vreme a fost asociată și o bombă sexy, Cristiana, iubita lui Francisc Kelemen, celebră pentru fotografiile provocatoare în care își arăta diverse părți intime (aici) și (aici)

Printre partenerii de afaceri ai lui Isvoranu sunt și apropiații unor personaje publice

În Portal Grup SRL, Isvoranu s-a asociat în 2006 cu Dumitru Manțog, fratele lui Ionel Manțog, ex-lider PDL din Gorj (actualmente condamnat pentru corupție). Un alt asociat al lui Isvoranu în aceeași firmă a fost ex-secretarul general al PDL Gorj, Marcel Petrică Iacobescu, al cărui nume a fost popularizat de presă după ce s-a aflat că Squad Force SRL, una din firmele sale, a câștigat serviciile de pază pentru Gara de Nord şi pentru Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii Căi Ferate din București (aici).

Dezvoltatorul inițial al proiectului de pe râul Bistra, firma Unicons SA, a fost înainte cu câțiva ani de a ajunge la Constantin Isvoranu, administrată de Sebastian Bizoi, un fost prefect de Mehedinți. Anterior reprofilării spre proiecte de mediu, fosta societate de stat Unicons SA s-a făcut remarcată prin vânzarea unui lot de teren de 24.177 metri pătrați în Drobeta Turnu Severin către Kaufland cu aproximativ 100 euro/mp.

Constantin Isvoranu s-a asociat în Alpha Construct Sistem SA cu Adrian Sitaru. Numele lui Sitaru îl găsim în 2014 în CA-ul Cildro SA alături de Adrian Cătălin Olaru, ex-directorul RAAN, reținut pentru 24 de ore de DIICOT și cercetat alături de un grup din care face parte și milionarul Georgică Cornu (aici).

În Navirom SRL Constantin Isvoranu a fost asociat cu Ion Valentin Daba. Numele lui Daba îl găsim ca împrumutat al lui Mircea Perpelea , fost director la Banca Națională a României și fost Consul al României la Marsilia, actualmente ambasador al României la Tirana (Albania).

În New Lignum SRL, Isvoranu a avut-o asociată pe Pompilia Szellner, ex-candidată acum câțiva ani la primăria Drobeta Turnu Severin din partea Uniunii Populare Social Creştine (UPSC) condusă de Ioan Talpeș. Ulterior Szellner a migrat la PDL Mehedinți (aici).

Cum se împletesc interesele de afaceri cu ”protecția mediului înconjurător”

În mod ironic, împuternicitul firmei Alpha Project Technology (dar și al Romwelle PM, fosta Unicons SA și al Alpha Construct Sistem), dezvoltatorul MHC-urilor de pe râul Bistra, este Octavian Globașu. Acesta e cofondator al unui ONG al cărui nume, ”Institutul Român pentru Protecția Mediului Înconjurător”, sugerează o misiune la polul opus. Printre cofondatorii acestui Institut se află și directorul juridic al Colegiului Psihologilor din România, Laurențiu Iulian Ștefan (aici și aici), Florian Sălăjeanu, un secretar de stat din Guvernul Năstase (aici) și o anonimă, Camelia Ștefan. Aceasta a fost asociată în 2011 în White Bears Consulting SRL cu Octavian Petru Dragomir, director al Direcției Buget Contabilitate a Ministerului Tineretului în mandatul Monicăi Iacob Ridzi. Numele lui Dragomir apare în celebrul dosar penal din lotul Ridzi (aici), el fiind condamnat la 3 ani cu suspendare.

Reprezentantul firmei Alpha Project Technology, dezvoltatorul MHC-urilor de pe râul Bistra a fost în ultimii ani Raicu Tincuși Pantelie, ex-directorul Hidroelectrica Târgu Jiu.

Dezvoltatorul proiectului MHC are un trecut în care a dovedit că știe să motiveze autoritățile

În 2015, afaceristul Constantin Isvoranu a transferat proiectul MHC de pe râul Bistra de pe firma Unicons SA pe societatea Alpha Project Technology SA. Această firmă a fost implicată în 2008 într-un scandal public. La acel moment Alpha Project Technology SA se numea Energy Wind SA (ulterior a fost rebotezată Domașnea Energy Wind SA, societate cu acțiuni la purtător). Compania a încercat să închirieze pentru 25 de ani de la Primăria Domașnea (Mehedinți) un teren pentru realizarea unei ferme eoliene. Proiectul de închiriere fără licitație a fost votat în consiliul local, însă ulterior unul din consilierii locali a dezvăluit că în firma Domașnea Energy Wind SA, Constantin Isvoranu dăduse 30% din acțiuni lui Petru Cristi Lorinț, fiul primarului din Domașnea, Petru Lorinț (aici ).

Paznicii râului de munte populat cu vidră, au vândut râul de munte ”omului”

Demararea proiectului MHC nu ar fi avut loc însă dacă Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Severin, din subordinea Ministerului Mediului, nu ar fi dat o mână de ajutor investitorilor privați, care vor să bage habitatul vidrei ”într-o țeavă”. Mai exact, deși la începutul anului 2011 s-a depus documentația pentru declararea zonei respective arie protejată de tip sit Natura 2000, APM Caraș Severin, ca și cum nu știa de demersurile procedurale în acest sens, a emis ”decizia de încadrare” pentru microhidrocentrale, cu aproximativ o lună înainte de semnarea ordinului de ministru de declarare a ariei protejate. În realitate, există indicii că la momentul în care și-a dat OK-ul pentru deteriorarea prin construcții și instalații a râului Bistra, APM CS știa de iminența declarării zonei sit Natura 2000.

Călin Dejeu, biologul care și-a dedicat mai mulți ani din viață luptei de salvare a râurilor de munte, a explicat motivul pentru care APM Caraș Severin era conștientă ce documente semnează: ”APM CS e cel care avea în sarcină să organizeze dezbaterile publice pe baza propunerii de includerii în Sit Natura 2000 a ariei ROSCI0292- Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat. Deci e foarte puțin probabil ca funcționarii de acolo, la momentul când au avizat microhidrocentralele, să nu fi știut că pe rol se află declararea unei arii protejate. Scuza necunoașterii de către APM a importanței pentru mediu a zonei respectivă e cu atât mai puțin plauzibilă cu cât acordul pentru construcția microhidrocentralelor a fost dat de APM CS în august 2011, când procedurile de declarare a sitului Natura 2000 erau pe ultima sută de metri. În septembrie 2011, a fost semnat ordinul de ministru de declarare a ariei protejate, publicat doar o lună mai târziu, în octombrie 2011 în Monitorul Oficial”.”.

Prin obținerea ”deciziei de încadrare” pentru MHC-uri înainte cu puțin timp includerea zonei în categoria ariilor protejate, afaceristul Constantin Isvoranu a primit ”cadou” de la autoritățile de mediu posibilitatea de a ridica două MHC-uri într-o arie protejată, fără să facă ”studiu de impact” asupra ariei protejate. Adică, de pildă, Isvoranu nu a mai trebuit să angajaze oameni de știință care să cuantifice cât de afectat e habitatul vidrei prin băgarea râului printr-o țeavă cu lungimea de câțiva kilometri. Din declarațiile biologului Călin Dejeu, se pare că vidra nu e specie ”de țeavă”.

Autoritățile de mediu apără afaceristul ”de vidră”

România Curată a obținut un răspuns halucinant de la APM Caraș Severin, a cărei conducere practic face un colaj din articole de lege, dând o interpretare absolut contrară ”spiritului protejarii naturii”, dar favorabilă dezvoltatorului de MHC-uri pe râul Bistra. Cităm pasajul cheie din răspunsul lui directorului executiv al APM CS, Mihai Dănuț Cepeha:

”În conformitate cu art. 16 (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, ”avizul de mediu și acordul de mediu își pastrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului”.  În conformitate cu art. 46 din Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 135/2010, revizuirea deciziei etapei de încadrare este obligatorie (alin. 3) la solicitarea titularului (alin. 1) atunci când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii deciziei (alin. 3, lit a)”.

O lege strâmbă, dar care nu a fost respectată

Cităm pasajul din OUG164/2008 în forma originală, care are cu totul alt sens, în interpretarea României Curate:

”Art. 16. – (1) Avizul de mediu si acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pe toata perioada punerii in aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului.
(2) Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu sunt valabile 10 ani.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toata perioada derularii programului, dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri din programul respectiv.
(4) In cazul in care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifica conditiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competenta decide, dupa caz, pe baza notificarii titularului, prevazuta la art. 15 alin. (2) lit. a), mentinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informand titularul cu privire la aceasta decizie.
(5) Pana la adoptarea unei decizii de catre autoritatea competenta, in sensul prevazut la alin. (4), este interzisa desfasurarea oricarei activitati sau realizarea proiectului, planului ori programului care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii.”

Din lecturarea OUG 164/2008, specialiștii consultați de România Curată, au înțeles contrariul și anume că atunci când apar elemente noi cu impact asupra mediului (includerea în categoria ariilor protejate are impact major asupra mediului, fiindcă impune restricții), revizuirea deciziei de încadrare de către APM CS (adică obligarea investitorului să facă un studiu prin care să măsoare impactul distructiv al proiectului MHC asupra ariei protejate) este obligatorie, iar cel care trebuie să ceară formal APM CS să aplice restricțiile, e investitorul. Care s-a făcut că plouă.

Altfel spus, nu contează că râul e habitat pentru o specie rară, nu contează că zona e arie protejată. Ce contează e că dacă afaceristul și-a obținut OK-ul de mediu cu o lună înainte de declararea zonei sit Natura 2000, a căpătat imunitate și nu trebuie să respecte regulile care guvernează ariile protejate. Adică poate construi de capul lui, chiar dacă prin asta ar distruge aria protejată.

Ministrul Mediului deocamdată tace

România Curată a cerut în mod repetat Ministerului Mediului, dar și ministrului Cristana Palmer, să emită un punct de vedere al juriștilor ministerului, dacă modul în care APM CS a ales să interpreteze legea în ultimii 5 ani e cel corect sau e o interpretare eronată, care, întâmplător  coincide cu interesele afaceristului controversat și face rău naturii. Ministerul Mediului, păstorul suprem al destinului acestui râu, nu a răspuns în termen legal solicitărilor României Curate. Așteptăm punctul de vedere al juriștilor din minister, care să lămurească dacă legea e impotentă, sau APM CS a ales să o interpreteze eronat. Și într-o variantă și în cealaltă, autoritățile de mediu duc în cârcă vina OK-ului ”în alb” pentru MHC-urile de pe râul Bistra.

Citește și prima parte a acestei investigații și semnează petiția online inițiată de Călin Dejeu pentru protejarea râului Bistra:

Încă un râu de munte dintr-o arie protejată e în pericol de a fi ras de microhidrocentrale. Vinovate sunt autoritățile de mediu 

 

O ancheta de Mihai Brefu

Citeste si alte articole deosebit de interesante AICI: http://www.romaniacurata.ro/cine-sunt-investitorii-din-spatele-proiectelor-mhc-dintr-o-zona-protejata-a-raului-bistra/

 

 

Comentarii

comentarii