VIDEO Cum se păstrează mediul curat la Reșița? – Foc în rezervația Ezerișel

O adevărată palmă dată peste obrazul celor ce iubesc natura și a autorităților de mediu din Resita si Caraș Severin, este întâmplarea petrecută în acest weekend în pădurea Ezerișel, mai degrabă, în rezervația de interes național cu același nume. Cineva, nu se știe cine, a adus o mulțime de gunoaie pe care le-a aruncat pe marginea drumului prin care se face accesul în rezervație. Locul respectiv este la nici 50 de m de DN 58 Reșița – Caransebeș, drum foarte circulat. Mormanul de gunoi cuprindea de la resturi de mobilier și până la fel de fel de ambalaje, pet-uri și chiar un televizor vechi. Și cu toate astea, nimeni nu a văzut nimic: nici mașina care a aruncat gunoaiele și nici incendiul ce a urmat.

[youtube id=”wbHRT1jePlI”]

De parcă nu ar fi fost de ajuns, se pare că tot aceea persoană, pentru a șterge urmele, a dat foc acestor gunoaie- astfel că- un fum negru și dens, a acoperit păduricea.

Cel mai grav este că asemenea mormane de gunoi se pot întâlni mai peste tot în jurul orașului, mormane de gunoi ce provine clar din gospodării fiindcă se văd acolo resturi de moloz; de la bucăți de tecuială și faianță și până la sticle, pet-uri și pampers-uri . Și toate acestea se întâmplă în condiția în care, la Reșița, își are sediul Agenția pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu.

Info

Pădurea Ezerișel este o arie protejată de tip floristic și faunistic, pe care o găsim la 12 kilometri de oraşul Reşiţa, în partea sudică a satului Soceni, pe partea dreaptă a drumului național DN58 Reșița – Soceni – Brebu. Aria naturală reprezintă o zonă de deal împădurită, având culmi domoale și mai multe văi temporar active și este străbătută de cursul pârâului Ezerișel. Are o suprafaţă de 120 de hectare, a fost înfiinţata în 1982 şi a fost declarată rezervaţie naturală prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000.

Flora este formată, în principal, din specii de arbori şi predomină quercineale: Quercus robur, Q. petraea (gorun), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniţă), alături de Carpinus betulus (carpen), Alnus glutinosa (arin negru), Corylus avellana (alun) ş.a.

În zonele mai înalte este prezent Fagus silvatica (fag) şi, cu totul izolat, pâlcuri de Pinus cembria (zâmbru), a cărui prezenţă este greu explicabilă altitudinal. Păşunile invadate de pădure sunt ocupate cu stejăriş în amestec cu Betula verrucosa (mesteacăn), Cytisus leucotrichus (lemnul bobului) şi Juniperus communis (ienupăr), iar în zona de luncă apar zăvoaie specifice alcătuite din Salix spp. (salcie), Populus spp. (plop) şi Alnus glutinosa.

Subarboretul existent în păduri este reprezentat de specii precum Crataegus monogyna (păducel), Ligustrum vulgare (lemn câinesc), Cornus sanguinea (sânger), Rubus spp. (mur) şi Rosa spp. (măceş).

Ierburile sau speciile floristice de pajişti sunt păiușul roșu, scredeiul, horștiul, rogozul.

Şi fauna este foarte bogată, alcătuită din mamifere, păsări, reptile si ambifieni. Ca mamifere, aici este teritoriul lupului, vulpii, căprioarei şi mistreţului. Iar păsările întâlnite aici sunt piţigoiul, vrabia, ciocănitoarea şi ciocârlia.

În regim de ocrotire prin lege a biodiversităţii, sunt protejate pe teritoriul comunei două puncte fosilifere (la Soceni şi Ezeriş), cu o suprafaţă totală de 2,4 ha şi pădurea parc Ezerişel cu 120 ha.

Comuna Ezeriş este o aşezare cu urme de locuire încă din secolul II e.n. din epoca daco-romană. Numele comunei vine de la denumirea castrului roman Aizis, construit de romani pe dealurile dintre localităţile Ezeriş şi Firliug. Comuna Ezeriş este asezata între două şiruri de dealuri şi este străbătută de pâraul Tău, care îşi are izvoarele la poalele Munţilor Semenic. La scară mare, Ezerişul este localizat în ventrul Banatului, na nord de municipiul Reşiţa.

Home

Comentarii

comentarii